Studiul Ernst & Young, dezvoltat impreuna cu Centrul pentru Studii Politice Europene (CEPS), analizeaza perceptia asupra politicii Uniunii Europene in privinta inovatiei a 680 de lideri de business din toate sectoarele de activitate din 15 tari europene.
Liderii de business care au participat la studiu considera Uniunea Europeana un actor cheie in definirea si sustinerea unei politici coerente si eficiente de inovare dar, pe o piata diversificata si fluctuanta ca cea europeana, ei admit ca devine foarte dificil de proiectat o politica de inovare care sa raspunda tuturor cerintelor.
Elena Badea, Director de Marketing, Ernst & Young Romania, spune: „In contextul in care concurenta la nivel mondial este acerba iar cresterea veniturilor si a conditiilor demografice favorabile incurajeaza expansiunea clasei de mijloc globale, Europa are mai mare nevoie ca oricand sa dezvolte o politica de inovare care sa se bazeze pe un parteneriat puternic intre guverne si mediul de afaceri. Acest lucru nu necesita numai investitii publice, ci si participarea activa a companiilor, a cercetatorilor si a antreprenorilor din intreaga Europa care sa propulseze inovatia".
In conditiile in care ultimul raport Ernst & Young Eurozone Forecast estimeaza o contractie a pietei de 0,5% in Zona Euro in 2013 – care urmeaza dupa o scadere similara inregistrata in 2012, devine tot mai clar ca revigorarea capacitatii de inovare devine principala parghie care poate readuce Europa in cursa globala a competitivitatii.
In aceste sens, inovatia a devenit o directie strategica cheie a politicii europene careia i s-au dedicat o serie de initiative si a fost inclusa pe agenda Uniunii Europene pentru 2020. Pana in prezent, finantarea publica pentru cercetare si dezvoltare a ramas modul dominant de finantare a inovarii in UE, iar acest lucru pare a fi o parte a problemei Europei in privinta inovatiei.
La intrebarea privind imbunatatirea sau deteriorarea politicilor privind inovatia din UE in ultimii ani, pozitiile liderilor de business sunt impartite: 38% considera ca acestea s-au imbunatatit, in timp ce 18% cred ca s-au deteriorat. Companiile din Europa de Sud, care sufera de lipsa surselor de finantare privata, sunt mult mai entuziaste cand vine vorba de implicarea UE (96% in Grecia, 89% in Italia), in timp ce companiile din Nordul si Vestul Europei considera mult mai eficiente politicile de inovare derulate de guvernele nationale (50% si 41%).
Sondajul arata ca 68% dintre cei chestionati considera politica de inovare a SUA mult mai eficienta decat cea a UE, in timp ce doar 18% nu sunt de acord cu aceasta afirmatie. 42% dintre liderii de afaceri europeni cred ca UE ar trebui sa dezvolte parteneriate cu SUA pentru a deveni mai competitiva. Urmatoarea tara luata in considerare este China ( 24%), urmata de Brazilia si India, cu cate 6%.
Peste 74% dintre respondenti spun ca finantarile din sectorul privat au o contributie semnificativa pentru inovatia tehnologica si stiintifica din tara lor, procent in crestere fata anul trecut (66%). Datele confirma faptul ca tarile cu cele mai bune performante in materie de inovatie sunt cele in care fondurile private de cercetare si dezvoltare sunt semnificative in comparatie cu fondurile publice (de exemplu, tarile scandinave).
Fluxul de proiecte si programe sustinute de Uniunea Europeana si cascadate in cele 27 de state membre au incercat sa stimuleze inovarea, activitatea antreprenoriala si cresterea locurilor de munca pentru cetatenii din regiune. Dar, ce e de facut daca pentru multe companii astfel de programe nu au impactul necesar? Promovarea inovatiei pe agenda publica nu trebuie sa se bazeze doar pe colaborarea dintre mediul de afaceri, mediul academic, cercetatori si factorii de decizie. Dar mai ales pe intelegerea comuna ca dezvoltarea unei culturi a inovatiei depinde in cea mai mare masura de abilitatea factorilor de decizie implicati de a inlatura obstacolele din calea inovarii, prin crearea conditiilor necesare pentru crestere.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
