Lectia de istorie: Criza de azi versus criza din anii '30

Lectia de istorie: Criza de azi versus criza din anii '30 lectieistoriecrizagermaniarazboizona euro

Germania are o problema. Economia sa este atat de puternica, incat detine un potential latent, care sta sa erupa; acesta ar putea umple lacunele financiare ale batranului continent. Si totusi, faptul in sine ar genera o prapastie si mai mare intre nemti si restul Europei. In vremurile imperialismului, conflictul se traducea in ambitii teritoriale, febra nationalista si putere militara. Cele doua razboaie mondiale au fost rezultatul esecului unor tari de a imbraca dominatia in altceva decat uniforma militara.
Istoricul britanic Alan John Percivale Taylor a vorbit pe intelesul tuturor. Din fericire, am invatat lectia diplomatica si dincolo de conflictele locale (care genereaza, ce-i drept, atrocitati nebanuite), pacea domina majoritatea Europei.

Nu stim insa daca am deprins si lectia economica a perioadei interbelice. Perioada care a urmat anului 1918 a abundat in dezechilibre economice.

Germania s-a apropiat periculos de o situatie similara, dupa capitularea Kaiserului, in timp ce Imperiul Austro-Ungar si cel Otoman au fost impartite. Atat Franta, cat si Marea Britanie, erau, precum Germania, profund indatorate sponsorului principal in plan mondial, America; americanii acumulasera cantitati masive de aur, care au permis dolarului sa faca legea pe piata valutelor globale pana in 1971.

Studiul lui McKinsey privind istoria economica a datoriilor releva ca exista doar trei elemente esentiale de care trebuie sa tinem seama.

1. Inflatia

SUA se bazeaza pe aceasta strategie. Majorarea rezervelor monetare genereaza inflatia. Teoria nu s-a transpus niciodata cu succes in practica (cu exceptia unei situatii discutabile in Chile), noteaza CNBC.

Principalul promotor al teoriei monetariste, Milton Friedman (pe lista sa de admiratori periculos de devotati se numara si presedintele Rezervei Federale americane, Ben Bernanke), a gasit scuze pentru esecurile repetate ale politicii sale, spunand ca fostii pretendenti nu s-au straduit indeajuns. Cu alte cuvinte, daca ceva nu functioneaza, atunci trebuie sa intreprinzi si mai multe actiuni salvatoare. In toate crizele financiare, pietele au impus o limita a nivelului pana la care pot actiona masurile monetariste.

America se apropie de acest impas - fiecare injectie de bani are o durata de viata tot mai mica decat predecesoarea sa si unii estimeaza ca la fiecare dolar investit, America beneficiaza de doar 12 centi. Asta nu inseamna ca teoreticienii monetarismului au renuntat la ideile lor (este singura teorie pe care o cunosc) - si totusi, imparatii monetarismului au ramas pe dinafara, intocmai ca in 1932, cand presedintele Hoover a fost obligat sa abandoneze strategia mentionata.

La randul sau, urmasul lui Hoover, Roosevelt, a abandonat aurul. Termenul de dubla recesiune a aparut pentru a descrie o situatie in care recesiunea si depresiunea reactioneaza violent, pe fondul incapacitatii bancilor centrale de stimulare a economiei si productiei, din cauza legilor care duc la diminuarea profiturilor.

In perioada interbelica, experimentele faimoase ale Weimarului, de extindere a fondurilor pana la limita extrema (pentru a plati datoriile de razboi si cele legate de despagubirile impuse de Tratatul de la Versailles) au dus la o hiperinflatie dureroasa. Marcile au devenit inutile si valorau chiar mai putin decat procesul de tiparire in sine. Incercarile lui Bernanke de a reporni tiparnitele ar putea deveni o marca inregistrata pentru seful Trezoreriei americane.

2. Austeritatea

Aceasta este reteta prescrisa de Germania/BCE/Zona Euro pentru Grecia si "colegele" sale din Irlanda, Portugalia, Spania si Italia. Medicamentul are gust amar. Este evident ca Germania inca mai poarta cicatricile trecutului.

Totusi, ca si teoria monetarista, incercarea de reducere a datoriei in timp ce PIB-ul se duce pe apa sambetei nu reprezinta o solutie; dupa cum scria si FT in 2011, nu ar trebui sa uitam faptul ca in timp ce hiperinflatia a distrus ultima urma de orgoliu a Germaniei, austeritatea impusa de creditorii Germaniei prin mecanismul BIS (Bank of International Settlements) a contribuit la ascensiunea lui Adolf Hitler si a Partidului Nazist.

3. Defaultul

Tarile intra in default cand nu mai au bani sa-si achite datoriile. Asta s-a intamplat in 1930 si se intampla si astazi.

Defaultul nu poate fi organizat (chiar daca Grecia a reusit sa supravietuiasca in conditii de incapacitate de plata in peste 50% din anii ultimelor doua secole). Acest lucru se intampla cand toate celelalte optiuni au esuat.

Daca nu invatam din lectiile financiare ale anilor '30, exista mari sanse ca istoria sa se repete.