Dupa un an de criza politica, incheiata cu o victorie clara a aliantei de guvernare a social-democratilor si liberalilor, la alegerile parlamentare din decembrie, cei mai puternici oameni ai tarii au decis sa faca pace, cel putin pe hartie, scrie The Economist.
Presedintele Traian Basescu si premierul Victor Ponta au semnat, in acest sens, un acord care garanteaza cooperare institutionala intre Presedintie si Guvern, dar si un angajament in respectarea Constitutiei, de ambele parti. Chiar si odata cu semnarea acordului intre cei doi oficiali, numirile in pozitiile importante din sistemul juridic vor continua sa cauzeze controverse in anul 2013. Cel mai recent episod a implicat Consiliul Superior al Magistraturii, institutia care garanteaza independenta Justitiei. Alegerile pentru postul de vicepresedinte al Consiliului au fost amanate, din cauza ca unii dintre membrii CSM nu au fost de acord cu nominalizarea, noteaza sursa citata.
Numirile pentru alte instititutii juridice cheie, precum Directia Nationala Anticoruptie, DNA, procurorul general sau Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) vor fi facute pe parcursul anului 2013. Presedintele a declarat ca "nimeni nu va negocia independenta Justitiei, de dragul pacii politice". El a adaugat ca ar prefera sa fie razboi decat o Justitie neindependenta. Declaratia sa a venit cu doar cateva saptamani inainte de publicarea unui raport suplimentar al Comisiei Europene pe tema progresului Justitiei si luptei impotriva coruptiei, facut de Romania.
Sistemul juridic din Romania a fost monitorizat indeaproape de Uniunea Europeana, care a criticat sever tara pentru esecul adoptarii unei reforme juridice. Romania a facut progrese, insa unele probleme majore raman nerezolvate. Parlamentul continua sa blocheze urmarirea penala pentru acuzatii de coruptie a unor politicieni importanti. Pentru unii parlamentari, obtinerea unui loc in Parlament, in luna decembrie si, prin urmare, dobandirea imunitatii parlamentare, a fost singurul lor mod de a scapa de investigatiile procurorilor.
Un raport negativ, un argument al Olandei si Germaniei impotriva aderarii Romaniei la Schengen
Sansele Romaniei de a adera la spatiul Schengen depind de viitorul raport al Comisiei Europene. Daca raportul este negativ, tari precum Olanda si Germania, care se opun aderarii Romaniei in Schengen, ar putea folosi rezultatul drept argument impotriva aderarii Romaniei. Problema urmeaza sa fie dezbatuta la urmatorul Consiliu Justitie si Afaceri Interne, din luna martie.
Daca Romania primeste unda verde, s-ar putea alatura spatiului Schengen in doua etape, sugerate de Franta si Germania, intai cu granitele maritime si aeriene si apoi cu granitele terestre. Schengen nu este singura mare problema a Romaniei in acest an, mai scrie The Economist.
Reprezentantii FMI vor veni la Bucuresti in luna ianuarie pentru a revizui performanta economica si pentru a purta discutii cu Guvernul roman, pe tema bugetului si politicilor monetare. De asemenea, Guvernul si-a exprimat sperantele sa discute cu FMI despre posibilitatea unui al treilea imprumut. Romania a primit deja doua imprumuturi de la FMI, de circa 20 de miliarde de dolari in anul 2009 si alte 5 miliarde in 2011.
In 2013, Romania are nevoie sa-si continue reformele structurale, sa lupte impotriva coruptiei si sa-si imbunatateasca independenta Justitiei. O alta serie de masuri de austeritate dureroase bat, insa, la usa, mai scriu jurnalistii de la The Economist.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
