Lipsa autostrazilor, marea problema a companiilor de transport din Romania

Lipsa autostrazilor, marea problema a companiilor de transport din Romania autostrazi romaniacompanii de transportconsum combustibil

Cunoastem cu totii problema infrastructurii rutiere slabe din Romania. Avem, de exemplu, mai putin de 750 km de autostrazi si trebuie spus ca acest lucru ii afecteaza atat pe soferii de rand, desigur, dar mai ales pe agentii economici, pe cei pentru care transportul fie este insusi business-ul pe care il desfasoara, fie are o legatura stransa cu respectivul business. Transportatorii de marfuri sau de calatori, firmele de curierat, distribuitorii, producatorii care au propriul parc auto - toti se confrunta zilnic cu lipsa unei infrastructuri rutiere moderne care sa raspunda necesitatilor lor.
Ritmul lent in care se construiesc autostrazile in Romania a inceput sa fie perceput ca parte din normalitate, desi constructia de noi autostrazi, care sa permita racordarea Romaniei la retelele rutiere Pan Europene, ar trebui sa fie cap de lista pentru orice ministru al transporturilor, urmata de constructia autostrazilor regionale care sa conecteze toate regiunile Romaniei la coridoarele europene.

Cum spuneam, agentii economici resimt cel mai puternic acesta situatie, frustrati de faptul ca nu reusesc sa ajunga cat mai repede in Occident, acolo unde se gasesc principalii parteneri comerciali ai Romaniei si unde, totodata, muncesc milioane de romani (care au nevoie de transport). Principala solicitare a acestor companii este de a avea o autostrada care sa taie tara de la Constanta pana la Arad, prin Bucuresti (Nadlac – Constanta) - un proiect prioritar asadar, a carui realizare ar fi fost mult mai intemeiata decat constructia unei autostrazi de la Brasov la Bors.

Cele mai mari dificultati in momentul de fata sunt intampinate de companiile de transport in zona montana, pe tronsoanele Brasov-Cheia-Ploiesti, Brasov-Bran-Pitesti, Targu Mures-Reghin-Toplita-Targu Neamt, pe drumurile aglomerate, cu o singura banda pe sens.

De altfel, aceste zone vor fi traversate de cele mai dificile si mai scumpe tronsoane ale viitoarelor autostrazi care vor brazda tara, unde chiar si orizontul de timp al inceperii lucrarilor este unul indepartat. Astfel, odata cu finalizarea tronsoanelor de autostrada aflate in prezent in constructie ori in faza de proiect, Romania va fi o tara cu autostrazi „rupte” de Muntii Carpati, unde - fie pe Valea Prahovei, fie pe Valea Oltului - se vor forma cozi interminabile de autocamioane.

Pe de alta parte, destul de tarziu s-a inteles si cat de necesare sunt drumurile ocolitoare, principalele rute de transport trecand de cele mai multe ori, in cel mai nefericit mod cu putinta, tocmai prin centrele oraselor (vezi cazul orasului Sebes, in centrul caruia se intersecteaza doua drumuri europene). Abia dupa 2002-2003 a fost demarata constructia mai multor proiecte de acest tip.

Si nu in ultimul rand intervine si calitatea proasta a drumurilor, unul din factorii care influenteaza uzura prematura a autovehiculelor, in special a anvelopelor, dar si a altor piese componente, cum ar fi elementele de suspensie, bucse, pivoti, capete de bara, care necesita reparatii si inlocuiri inainte de a-si depasi durata normala de viata.

Daca infrastructura rutiera ar fi comparabila cu cea vest-europeana, costul reparatiilor pe autovehicul ar scadea cu aproximativ 15%. In plus, in conditii de circulatie pe autostrada, viteza medie comerciala ar creste cu circa 50% fata de cea actuala din Romania (estimata la 50 km/h) si s-ar situa, in medie, la circa 75 km/h. Acest lucru s-ar traduce prin reducerea timpului de parcurs al unei curse cu circa 30% si prin scaderea consumului de combustibil cu cel putin 2%.