Rabla, varianta low-cost in 2025! Romanii care visau la o masina noua raman cu buza umflata
rabla 2025programul rablavouchere rablavouchere masina electrica
Programul „Rabla” revine in atentia soferilor romani, insa intr-o forma mult mai modesta decat in anii trecuti. Dupa luni intregi de incertitudini si o amanare neasteptata chiar inainte de deschiderea sesiunii din iunie, Ministerul Mediului a anuntat relansarea programului. Diferenta majora fata de editiile anterioare este bugetul redus drastic: de la 1,3 miliarde de lei anul trecut, la doar 200 de milioane de lei in acest an. Cu alte cuvinte, vor fi mai putini bani, mai putine vouchere si sanse reduse pentru romanii care isi doreau sa-si schimbe masina veche cu una noua, mai prietenoasa cu mediul.
Potrivit ministrului Mediului, Diana Buzoianu, guvernul a aprobat joi programul, iar ghidul pentru beneficiari urmeaza sa fie publicat vineri. Oficialul a subliniat ca relansarea era absolut necesara pentru a salva ceea ce se mai putea salva din fondurile disponibile, insa a avertizat ca sumele nu mai pot fi comparate cu cele alocate in trecut.
„Voucherele pentru masinile cu motor termic, hibride sau plug-in hybrid raman la nivelul de anul trecut, insa pentru masinile electrice voucherul va fi de maximum 18.500 de lei”, a declarat Diana Buzoianu. Este o diferenta considerabila fata de sprijinul generos de pana acum, care depasea chiar media europeana.
Decizia nu a fost lipsita de controverse, mai ales ca Romania a fost una dintre tarile care ofereau cele mai mari stimulente pentru achizitia de masini electrice. In timp ce in alte state europene voucherele pentru electrice ajungeau, in medie, la 3.000 de euro, la noi depaseau cu mult aceasta suma.
„Nu pot sa raspund de ce inainte valoarea voucherului era una mult mai mare. Cert este ca bugetul Romaniei nu poate sa sustina astfel de proiecte anul acesta”, a explicat ministrul Mediului. Aceasta a tinut sa precizeze ca masura nu are nicio legatura cu calculele electorale, ci este una pur contabila, legata de resursele limitate provenite din certificatele pentru emisii de gaze cu efect de sera.
Programul Rabla ramane suspendat pentru persoanele juridice
Un alt aspect important este faptul ca programul „Rabla” pentru autoritati locale si persoane juridice ramane suspendat. Guvernul a decis sa taie aceste linii de finantare pentru a putea redirectiona banii spre proiecte considerate esentiale, in special cele din cadrul Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR).
„Prioritatea pe care noi o avem este sa reusim sa salvam proiecte esentiale din PNRR, care nu-si mai gasesc astazi finantare”, a mai spus Diana Buzoianu, lasand sa se inteleaga ca banii pentru achizitia de autoturisme nu mai sunt, in acest moment, o urgenta pentru guvern.
Pentru romanii care si-au facut deja planuri sa isi innoiasca masina prin Rabla, vestea nu este deloc buna. Bugetul mai mic inseamna un numar redus de beneficiari, iar cei care doresc sa profite trebuie sa fie foarte rapizi. In anii trecuti, sesiunile de inscriere se epuizau in cateva ore sau zile, iar acum, cu doar o fractiune din banii de altadata, competitia va fi si mai acerba. Specialistii din piata auto atrag atentia ca programul va deveni aproape exclusiv simbolic si nu va mai avea impactul din anii precedenti asupra vanzarilor de masini electrice sau hibride.
Pe de alta parte, reprezentantii industriei auto spun ca reducerea bugetului ar putea frana trendul de electrificare al pietei din Romania. „Cand statul ofera stimulente reduse, clientii se intorc catre masinile pe combustibili clasici, mai ieftine, ceea ce inseamna ca procesul de tranzitie catre o mobilitate mai verde se va incetini”, avertizeaza un dealer auto. In plus, scaderea sprijinului pentru
masinile electrice ar putea pune Romania pe o pozitie mai slaba in raport cu obiectivele europene de reducere a emisiilor.
Totusi, ministrul Mediului incearca sa transmita un mesaj de echilibru. „Chiar daca programul Rabla are acum un buget mai mic, asta nu inseamna ca renuntam la obiectivele de mediu. Trebuie doar sa prioritizam proiectele, astfel incat sa putem respecta obligatiile europene si sa folosim eficient resursele”, a conchis Diana Buzoianu.