Avalansa de fraude bancare inainte de Black Friday. Banii dispar din conturi peste noapte!
black fridayfrauda bancarascamphishingcsalb
Ne pregatim cu totii pentru reducerile spectaculoase ale toamnei, dar infractorii digitali au inceput deja „sezonul de vanatoare”. Pe masura ce se apropie Black Friday, cazurile de frauda bancara s-au inmultit alarmant, potrivit datelor Centrului de Solutionare Alternativa a Litigiilor in domeniul Bancar (CSALB). Zeci de romani s-au trezit fara bani in conturi, in urma unor atacuri informatice tot mai sofisticate, care combina ingineria sociala cu tehnologiile bazate pe inteligenta artificiala.
Anul trecut, Black Friday a inregistrat un record de 1,15 milioane de tranzactii online intr-o singura zi, in valoare totala de 660 de milioane de lei. O cifra uriasa, care i-a transformat pe consumatori intr-o tinta perfecta pentru escrocii digitali. Unul dintre marii procesatori romani de plati avertizeaza ca numarul tranzactiilor suspecte si blocate a crescut cu peste 150% fata de 2023, semn clar ca infractorii cibernetici isi perfectioneaza constant metodele.
De la linkuri false la clone vocale - 10 metode de frauda in plina ascensiune
Specialistii CSALB au identificat zece tipuri distincte de atacuri, incepand de la simple linkuri de plata false si pana la scheme complexe de phishing vocal sau investitii fictive. Intr-un caz recent, o tanara a pierdut aproape 15.000 de lei dupa ce a publicat un anunt de vanzare online, iar un fals cumparator a convins-o sa acceseze un site clonat al platformei respective. Sub presiunea apelurilor telefonice, femeia a oferit codurile de autentificare primite prin SMS, fara sa-si dea seama ca tocmai autoriza o serie de tranzactii ilegale.
In alt dosar, un pretins „broker” de investitii a reusit sa convinga o victima sa instaleze aplicatia AnyDesk, oferindu-i astfel acces complet la laptop si conturile bancare. In doar cateva minute, 19.900 de euro au disparut printr-o retea de conturi interbancare. Alte cazuri implica furtul de identitate pe WhatsApp, escrocherii cu criptomonede pe TikTok sau imitarea vocii rudelor prin inteligenta artificiala.
Daca in anii trecuti
fraudele online se limitau la linkuri si e-mailuri false, in 2025 atacurile au devenit mult mai complexe. Escrocii folosesc call-centere false care imita perfect tonul si limbajul institutiilor bancare, iar in unele cazuri chiar si voci generate artificial ale angajatilor. Un simplu apel telefonic, aparent legitim, poate convinge o persoana sa ofere datele de autentificare sau sa confirme tranzactii fictive.
„Oamenii sunt ademeniti prin canale tot mai greu de identificat, iar pierderile din conturile bancare cresc alarmant”, explica Paunescu. BNR si CSALB avertizeaza ca aceste atacuri vor atinge un varf in perioada reducerilor de toamna, cand traficul online si volumul de plati se dubleaza.
Recuperarea banilor, o misiune aproape imposibila
Problema nu este doar ca multi cad in aceste capcane, ci ca sansele de a-si recupera banii sunt minime. Odata ce sumele sunt transferate, acestea se muta rapid printr-o retea de conturi din mai multe tari, facand aproape imposibila urmarirea traseului. „Doar 7% din fondurile furate prin fraude bancare se recupereaza la nivel mondial”, avertizeaza Alexandru Paunescu, reprezentant al Bancii Nationale a Romaniei in cadrul CSALB.
Desi unele banci accepta rareori sa negocieze compensatii partiale, in majoritatea cazurilor institutiile refuza sa-si asume vreo responsabilitate. Argumentul lor este cat se poate de simplu: tranzactiile au fost autorizate de client, chiar daca sub presiune psihologica sau in urma unor inselatorii. In acest an, doar opt cazuri de frauda au fost solutionate prin mediere, un numar infim in raport cu zecile de reclamatii depuse.
Multe victime se plang ca bancile reactioneaza lent si refuza sa intervina chiar si atunci cand tranzactiile sunt vizibil suspecte. Un client a pierdut aproape 10.000 de lei dupa ce a accesat un link fraudulos pentru vanzarea unor bilete la concert. Desi platile nu fusesera inca decontate, banca a refuzat blocarea lor, invocand faptul ca utilizatorul a confirmat personal operatiunea prin sistemul 3D Secure.