BNR se opune promulgarii Legii privind darea in plata
lege dare in platabnrbogdan olteanu
Prin vocea viceguvernatorului Bogdan Olteanu, Banca Nationala a Romaniei (BNR) i-a propus presedintelui Romaniei, Klaus Iohannis, doua variante in ceea ce priveste Legea privind darea in plata.
Prima varianta este retrimiterea actului normativ Parlamentului, iar a doua verificarea constitutionalitatii acesteia, intrucat, in actuala forma, nu raspunde caracterului social si poate genera risc sistemic, afectand stabilitatea financiara si functionarea institutiilor de credit, putand genera costuri pentru contribuabili.
"Vrem o lege mai buna pentru cei care chiar au nevoie sa fie ajutati. Este un efort comun in care, desigur, Parlamentul are un rol fundamental.
Sunt optimist. Avem acelasi scop, ramane sa trasam drumul, pentru a fi siguri ca nu punem sacii in caruta care este deja plina.
BNR este implicata in aceasta dezbatere in baza mandatului sau institutional", a declarat Olteanu, intr-o conferinta de presa.
El a explicat ca exista trei tipuri de credite cu garantii imobiliare: creditul ipotecar (contractat pentru locuinta); creditul pentru investitii imobiliare (in care este ipotecat un imobil, iar banii sunt folositi pentru construirea altuia), si creditul cu garantie imobiliara (ce poate fi folosit pentru consum, descoperit de cont sau sub forma de credit pentru societatile comerciale).
La 30 octombrie, erau in derulare 491.600 de contracte de credit cu garantie imobiliara, pentru persoane fizice, din care 37% sunt pentru locuinte.
3.742 dintre clientii care contractasera credite ipotecare aveau restante de peste 90 de zile.
Din totalul restantelor inregistrate de persoanele fizice, 3,9 miliarde de lei (18%), sunt restante la creditele cu garantie ipotecara mai mari de 90 de zile.
1.317 de persoane au contractate credite cu valori intre 150.000 si 500.000 de euro; 60 de persoane au contractat credite cu valori intre 500.000 si un milion de euro; 21 de persoane cu valori intre un milion si doua milioane de euro, iar patru persoane au luat credite cu valori mai mari de doua milioane de euro.
Olteanu a explicat ca exista credite pentru care nu se justifica functia de protectie sociala a Legii darii in plata.
In acelasi timp, BNR a constatat ca disciplina de plata este mai slaba pe masura ce creste valoarea creditului.
Astfel, rata de neperformanta creste la 1,7% la creditele mai mici de 150.000 de euro, la nu mai putin de 47,6%, la creditele care trec de doua milioane de euro.
Olteanu a mai spus ca, desi legea ia in calcul persoanele fizice, la o lecturare mai atenta a actului normativ, se intelege ca ea se va aplica, in multe situatii, si pentru creditele luate de societatile comerciale.
Mai exact, este vorba despre creditele pentru care exista un codebitor, persoana fizica, obligat in solidar cu entitatea imprumutata si care a adus o garantie ipotecara.
In ceea ce priveste neconstitutionalitatea legii, viceguvernatorul a explicat ca dreptul creditorului este unul legitim, nu unul provenind dintr-o clauza abuziva.
"Raspunsul trebuie sa fie: situatia exceptionala a debitorului, iar situatia exceptionala trebuie definita si delimitata explicit", a precizat Olteanu.
Totodata, caracterul retroactiv al Legii va pune in discutie un principiu fundamental al coexistentei sociale: contractul semnat sau cuvantul dat.
Incalcarea Directivei 2014/17/UE este un alt argument adus de BNR in solicitarea sa.
Directiva prevede posibilitatea partilor de a conveni cu privire la stingerea datoriei prin darea in plata a imobilului adus in garantie. In acest sens, prevederile art. 28 alin. (4) stipuleaza ca: "Statele membre nu impiedica partile la un contract de credit sa convina in mod explicit ca returnarea sau transferul catre creditor al garantiei sau al veniturilor obtinute din vanzarea garantiei este suficient pentru a rambursa creditul".
Potrivit BNR, in schimb, Legea reglementeaza o procedura obligatorie pentru creditor de stingere a datoriei debitorului prin transmiterea dreptului de proprietate prin vointa unilaterala a debitorului.
Directiva UE include, in domeniul sau de aplicare, doar contractele de credit pentru bunuri imobile rezidentiale, in timp ce Legea darii in plata nu mai face aceasta distinctie, incluzand in domeniul sau de aplicare toate bunurile imobile, inclusiv terenurile si cladirile comerciale.
Directiva are in vedere numai creditele pentru consumatori (definiti ca fiind persoane fizice care actioneaza in scopuri care se afla in afara activitatii comerciale sau profesionale), exceptand astfel persoanele fizice care au luat un credit in scop comercial, in timp ce Legea darii in plata se aplica tuturor persoanelor fizice, inclusiv celor care au contractat credite in scopuri comerciale.
Dispozitiile art.11 din lege, potrivit carora "prezenta lege se aplica atat contractelor de credit aflate in derulare la momentul intrarii sale in vigoare, cat si contractelor incheiate dupa aceasta data" sunt in contradictie cu dispozitiile art.43 alin.(1) din Directiva 2014/17/UE, potrivit carora "prezenta directiva nu se aplica contractelor de credit existente inainte de 21 martie 2016".
"Initiatorii au respins ideea restrangerii aplicarii legii exclusiv persoanelor in nevoie, invocand argumentul ca astfel s-ar crea o discriminare neconstitutionala.
O asemenea sustinere este fundamental eronata. Din punct de vedere juridic, egalitatea cetatenilor, prevazuta la art. 16 din Constitutie, presupune ca legea se aplica in mod egal oricarui cetatean care indeplineste conditiile cerute prin legea respectiva, iar nu ca legea ar trebui sa trateze identic cetatenii.
In caz contrar, ar insemna ca intreaga legislatie sociala, care trateaza cetatenii in functie de nevoi, sa fie neconstitutionala", a spus Olteanu.
In ceea ce priveste argumente etice, BNR vrea o lege corecta, transparenta si care sa produca efecte acolo unde este nevoie, insa, in actuala forma, propunerea isi depaseste rolul social in trei dimensiuni.
Astfel, ea se aplica oricarei persoane, indiferent de avere si venituri, si indiferent daca rambursarea creditului ii creeaza dificultati sau nu; se aplica oricarui tip de imobil dobandit prin credit ipotecar, fie ca e vorba despre unul cu destinatie de locuinta, fie ca este vorba despre terenuri sau de dezvoltari imobiliare cu scop comercial; se aplica oricarei situatii locative a debitorului, indiferent ca locuieste in imobilul ipotecat sau nu, fie ca detine sau nu alte solutii locative.
"Acest lucru nu este moral. Masurile exceptionale si iertarea de datorii sunt masuri exceptionale, trebuie aplicate numai in situatii exceptionale, precum este cea a debitorului care risca sa ramana fara locuinta datorita imposibilitatii de a isi plati creditul.
Pentru a pastra buna credinta la baza relatiilor sociale este necesar ca regula indeplinirii obligatiilor asumate sa fie respectata de toti cei in masura sa o faca.
In acelasi fel, trebuie sa luam in considerare efectele unei asemenea legislatii asupra celor ce vor veni.
Cred ca a devenit un lucru general acceptat ca o consecinta a adoptarii legii, asa cum a fost trimisa la Presedintie, ea va face cu mult mai greu accesibile creditele ipotecare pentru cei ce vor dori sa cumpere case in viitor.
In cazul creditelor ipotecare acordate in conditii de piata, este de asteptat ca avansul solicitat debitorului sa ajunga la 35-50%, ceea ce va fi de nesuportat.
Creditul de tip prima casa va disparea cu totul, cata vreme garantia statului nu va mai putea fi acceptata, ea fiind stinsa prin efectul legii in cazul unei decizii de dare in plata. Altfel spus, aceasta solutie legislativa are consecinte dramatice asupra sanselor generatiei viitoare de a dobandi o casa accesand un credit ipotecar", a declarat viceguvernatorul.
Legat de sesizarea organelor in drept asupra unor eventuale incalcari ale legislatiei penale in legatura cu initierea proiectului de lege, Olteanu a spus ca aceasta a starnit multe dezbateri.
"Cunoastem prevederile constitutionale referitoare la imunitatea parlamentara. Adoptarea unei legi, intreaga procedura parlamentara legata de adoptarea legii, voturile din comisii si din plen nu sunt, nu pot fi si nu trebuie puse in discutie.
Dincolo de aceste limite, sunt clare prevederile art. 267 al Codului penal, privitoare la omisiunea sesizarii faptelor constatate de functionarul public in legatura cu serviciul. Art. 267 prevede obligatia de a sesiza, nu de a comenta.
Daca aducerea acestei chestiuni in dezbaterea publica a jignit, daca afirmatiile publice au jignit, cer eu scuze in numele colegilor mei. Am fost parlamentar, am condus Parlamentul, ii cunosc rolul in stat si il respect", a mai spus oficialul BNR.
"Cred ca din aceasta dezbatere avem cu totii de invatat. In primul rand, masura. Regretam daca, in contextul argumentatiei noastre, am jignit pe cineva. Nu este in maniera Bancii Nationale sa jigneasca.
Ce trebuie sa facem este sa spunem adevarul, inclusiv atunci cand este incomod, despre riscurile si vulnerabilitatile ce pot aparea si afecta stabilitatea economica.
Daca aceasta lege, in forma actuala, va produce efecte adverse si instabilitate, daca va crea nedreptati, daca va aduce privilegii necuvenite unora si obligatii excesive altora - atunci este vina noastra a tuturor, inclusiv a BNR, ca nu am reusit sa convingem prin argumente obiective si rationale.
De aceea trebuie sa facem din proiectul acesta o lege buna", a concluzionat viceguvernatorul BNR.
Sursa foto: BNR
Un produs media marca Rentrop&Straton 
