LECTIA DE MANAGEMENT: Cat de mult poti face cu 100 de lei. Despre managementul caritatii
managementcaritateumanitarmasaubb clujeficienta
Un grup de cercetatori, cadre universitare si studenti din cadrul Universitatii "Babes-Bolyai" (UBB) au initiat recent, la Cluj-Napoca, un proiect caritabil care se poate bate de la egal la egal cu orice plan de business. O extraordinara lectie despre eficienta si randament intr-un domeniu echivalent, pentru cei mai multi, cu pierderea de vreme si cu aruncatul banilor pe fereastra.
In cautarea unei idei simple…
Cand s-a gandit, pentru prima oara, la modul serios, sa se implice intr-o activitate caritabila, dincolo de sprijinul, financiar si uman, acordat, la diverse ocazii, celor nevoiasi din jurul sau, Cosmina Paul s-a organizat si si-a pregatit intalniri cu mai multi specialisti in alocarea si in obtinerea de fonduri, oameni care aveau tangenta cu zona umanitara.
La final, dupa ce a studiat o stufoasa documentatie si a inteles cum functioneaza, de fapt, sistemul, tanara cercetatoare din cadrul Facultatii de Stiinte Politice a UBB Cluj-Napoca a inteles ca daca era sa porneasca la drum cu o organizatie non-profit (ONG) ar fi insemnat o pierdere de timp si de bani.
Isi dorea cu totul altceva decat ii promitea conceptul ONG-istic. Isi dorea ceva simplu si eficient, ceva ce sa stea in puterea sa si a prietenilor din jurul sau. Intai de toate, in plimbarile sale prin centrul Clujului, a indentifcat cativa posibili beneficiari ai proiectului care o obseda de atata vreme: zeci de oameni ai strazii sau batrani fara posibilitati care se strangeau, martea, in fata Bisericii Franciscane din Piata Muzeului, unde primeau de la calugari o bucata de paine, sa-si astampere foamea.
De la catedra la cratita
Cosmina a inceput prin a le da o mana de ajutor calugarilor in mai buna organizare a activitatii lor. Cu timpul, insa, atalsandu-se de oamenii strazii si-a dat seama ca poate face mai mult pentru ei: putea sa le ofere, alaturi de prietenii ei, macar cate o masa calda pe saptamana, pe langa ce le oferea biserica franciscana.
Le-a prezentat ideea colegilor sai de catedra de la facultate si cu totii au sarit in ajutor cu ceva. Unii au donat bonuri de masa, altii au dat cateva zeci de lei, altii au rezolvat inchirierea gratuita pentru doua ore a cantinei sociale a primariei, aflata chiar langa Piata Muzeului. Intr-o zi de joi, la ora 14, cativa dintre ei, in frunte cu Cosmina Paul, s-au prezentat la cantina, gata sa se puna pe gatit. Ideea era nu sa cumpere mancarea, ci sa o faca ei insisi, ca sa reduca la maximum costurile.
50 de portii de pranz cu numai 100 de lei!
Proiectul “O masa calda” a prins consistenta dupa ce George Jiglau, cercetator si el la UBB, li s-a alaturat din postura de bucatar-sef. Tot George a devenit, imediat, si responsabilul cu aprovizionarea. Desi incearca, in fiecare saptamana, feluri de mancare noi si care mai de care mai exotice, George nu a iesit niciodata din bugetul de 100 de lei pentru 50 de portii de mancare! “Cum sa faceti 50 de portii cu 100 de lei? Da’ ce sunteti voi, Iisus care inmulteste pestii?”, i-a taxat un apropiat cand a aflat ce reusesc sa faca din numai 100 de lei.
Dar Cosmina si George sunt cat se poate de seriosi. Dincolo de gestul lor umanitar, cel mai mult tin la asta: la demonstratia lor de eficienta si randament, la exemplul lor depre cat de mult se poate face cu atat e putin! 100 de lei si patru-cinci oameni care muncesc doua ore pe saptamana!
“Iau carnea de pui din Floresti, acolo e cel mai ieftin. Legumele le iau din cea mai ieftina piata, direct de la tarani. Apoi, vanez toate reducerile din supermarketuri. Iau saci de morcovi, de cartofi, iau ulei, iau orez, conserve, totul la preturi derizorii. Toata vara am cumparat dovlecei din piata, caci erau foarte ieftini, si i-am gatit in fel si chip. O singura data, in luni de zile, am repetat o reteta, in rest, de fiecare data, e o noua mancare. Am gatit mancare mexicana, mancare indiana, mancare japoneza...”, explica bucatarul George “reteta” de eficienta a proiectului “O masa calda”.
Creativitate in strangerea de fonduri
In numai trei luni, proiectul a strans in jurul sau o multime de voluntari. Unul dintre ei, om trecut printr-o firma de consultanta din Big Four, a strans, in numai cateva zile, de la cunoscutii sai din mediul de business, 5.000 de lei, adica bugetul pe un an de zile al proiectului!
Paula Beudean, o tanara familiarizata cu strangerea de fonduri pentru ONG-uri, care tine chiar un curs pe acesta tema la UBB, le-a dat masteranzilor ei tema sa obtina, fiecare, cate 500 de lei din donatii pentru cauza “O masa calda”. “Nu e obligatoriu sa obtina suma, dar cu siguranta se vor strange bani si de acolo si va fi si o experienta umanitara pentru tinerii care au primit aceasta tema”, spun Cosmina si George.
Chiar inainte de sesiune, cativa dintre studentii cei mai activi si mai populari din facultatea clujeana au pus la cale un proiect de fund raising numit “Tocilarizarea”. Pentru o donatie de numai 5 lei, te alegeai cu o poza-talisman cu voluntarii proiectului in chip de tocilari. Asa s-au mai facut bani de 400 de portii de mancare...
Inspiratie pentru restul tarii
O mana de medici de la Clinica de Psihiatrie Infantila au inceput si ei sa gateasca cate 30 de portii pe saptamana la Centrul Social de Urgenta, iar proiectul s-ar putea extinde si la Bucuresti, ca si in alte orase din tara.
O alta idee a tinerilor e sa puna la punct un sistem de strangere si distribuire atre cei nevoiasi a mancarii care prisoseste in restaurante, cu ajutorul unei retele de voluntari. Initiativa tinerilor clujeni i-a inspirat pe multi. Nu atat prin latura emotionala, cat prin simplitatea ideii si prin sistemul lor extrem de pragmatic de management al caritatii. Less is more: vorba e veche in business…
Un produs media marca Rentrop&Straton 
