„Fa-te instalator, nu programator!” - Avertismentul neasteptat al „parintelui inteligentei artificiale” pentru tinerii care isi aleg cariera
instalatorinteligenta artificialajoburile viitoruluiroboti
Inteligenta artificiala a ajuns in doar cativa ani din filme direct in viata noastra de zi cu zi, promitand o revolutie economica si sociala fara precedent. De la roboti conversationali care scriu cod sau articole, pana la algoritmi care analizeaza radiografii ori administreaza afaceri, tot mai multe domenii sunt transformate de tehnologie. Dar, paradoxal, unul dintre creatorii acestei lumi digitale ajunge acum sa traga un semnal de alarma. Nu toate profesiile vor supravietui acestei revolutii, avertizeaza acesta.
Geoffrey Hinton, cercetator britanic laureat al Premiului Turing (echivalentul Nobelului pentru informatica) si considerat „parintele inteligentei artificiale”, a declarat recent ca tinerii ar trebui sa se gandeasca de doua ori inainte de a alege o cariera in domenii pur digitale. Sfatul sau, desi surprinzator pentru multi, este cat se poate de simplu: „Fa-te instalator!” Declaratia, publicata intr-un interviu pentru HuffPost si preluata de mai multe publicatii internationale, este vazuta de multi drept o reflectie amara asupra directiei in care se indreapta piata muncii globale.
O meserie „de jos” ar putea fi mai sigura decat una digitala
In timp ce lumea vorbeste despre programatori, analisti de date sau ingineri AI ca despre angajatii viitorului, Hinton atrage atentia ca tocmai aceste domenii sunt cele mai expuse automatizarii. Algoritmii devin tot mai capabili sa scrie cod, sa optimizeze procese sau chiar sa creeze continut, iar multe dintre activitatile de birou pot fi inlocuite de sisteme inteligente.
In schimb,
meseriile bazate pe indemanare manuala si experienta directa, precum instalatorii, electricienii sau tamplarii, sunt inca departe de a fi replicate de o masina. „Lucrurile care cer miscare fizica, perceptie tactila si adaptare la situatii neprevazute sunt foarte greu de automatizat”, a explicat Hinton. Cu alte cuvinte, in timp ce inteligenta artificiala poate invata sa scrie cod sau sa analizeze date, inca nu stie sa repare o teava sparta intr-un bloc vechi sau sa monteze un circuit electric intr-o casa construita acum 40 de ani.
Cuvintele lui Hinton nu sunt o gluma, ci un avertisment venit din interiorul industriei tehnologice. Profesor emerit la Universitatea din Toronto, el a fost unul dintre primii oameni care au dezvoltat retelele neuronale, adica fundatia sistemelor AI moderne. Dupa o cariera lunga la Google, Hinton a parasit compania pentru a putea vorbi deschis despre pericolele unei dezvoltari necontrolate a inteligentei artificiale.
„Ceea ce construim ar putea deveni mai inteligent decat noi si s-ar putea sa nu ne mai impartaseasca valorile”, spunea cercetatorul intr-un alt interviu pentru BBC. In opinia sa, societatea risca sa repete greselile revolutiei industriale, cand milioane de locuri de munca au disparut inainte ca oamenii sa poata fi recalificati. Diferenta este ca, de aceasta data, ritmul este mult mai rapid, iar tranzitia se va dovedi a fi mult mai dificila.
Romania, prinsa intre deficitul de meseriasi si mirajul tehnologiei
Pentru tinerii din Romania, mesajul lui Hinton este mai actual ca oricand. De ani buni, companiile romanesti se plang de lipsa fortei de munca in domeniile tehnice. De la instalatori si electricieni, pana la sudori si mecanici auto, cererea depaseste cu mult oferta. In acelasi timp, universitatile si liceele tehnice se golesc, iar tot mai multi tineri viseaza la cariere digitale.
Paradoxal, tocmai aceste meserii traditionale, considerate candva „de jos”, au devenit surse sigure de venit. Un instalator calificat poate castiga in marile orase din Romania intre 6.000 si 10.000 de lei pe luna, iar cei care lucreaza pe cont propriu ajung adesea la venituri comparabile cu ale unui programator junior. Iar cererea este constanta. Indiferent de criza, recesiune sau inflatie, cineva va avea mereu nevoie sa repare ceva.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML