Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

Pe de o parte, aceasta sintagma poate fi interpretata in sensul ca toate perioadele succesive trebuie sa insumeze un maxim de 60 de zile calendaristice, ceea ce inseamna ca un salariat poate fi delegat pentru maximum 120 de zile calendaristice in 12 luni – 60 de zile din dispozitia unilaterala a angajatorului si alte 60 de zile (intr-o singura perioada sau in mai multe) cu acordul salariatului.
Pe de alta pare insa, este perfect posibila si o alta interpretare, anume ca fiecare perioada pentru care se poate prelungi delegarea cu acordul salariatului sa fie de maximum 60 de zile calendaristice, ceea ce are drept consecinta posibilitatea prestarii muncii in delegatie pe o perioada mai mare de 120 de zile calendaristice pe an.
Si aceasta a doua interpretare ar parea sa fie cea corecta, mai ales daca citim expunerea de motive a Legii nr. 40/2011 (legea prin care a fost modificat art. 44 din Codul muncii) in care se spune limpede ca „posibilitatea prelungirii delegarii pe perioade de maxim 60 de zile, cu acordul scris al salariatului, a fost propusa pentru a facilita desfasurarea activitatii angajatorului in efectuarea anumitor lucrari care necesita o perioada de timp mai mare decat termenul prevazut in actuala reglementare (120 de zile)”.
Totusi, in practica lucrurile stau invers, se aplica prima interpretare.
Caz concret: o societate a efectuat lucrari de constructii conform contractului incheiat cu beneficiarul lucrarilor si pentru asta a delegat personalul necesar in locatiile mentionate in contract. Doar ca lucrarile s-au prelungit si, in consecinta, perioada delegarii a depasit 120 de zile pe an.
Iar la un control fiscal ulterior, inspectorii au considerat ca in acest fel s-au incalcat prevederile art. 44 din Codul muncii. Ca urmare, au diminuat cheltuielile societatii cu suma care reprezenta contravaloarea veniturilor acordate salariatilor pe perioada delegatiilor care au depasit 120 zile pe an si au tratat suma in cauza ca fiind drepturi salariale, calculand impozit pe venit si contributii sociale aferente veniturilor din salarii.
Societatea a formulat cerere de chemare in judecata, solicitand instantei sa anuleze decizia organului fiscal, doar ca instanta a considerat ca decizia in cauza a fost legala si temeinica, motivatia fiind urmatoarea:
„Desi aparent, in redactarea data prin Legea nr. 40/2011, durata delegarii ar putea depasi 120 de zile anual, din care primele 60 de zile fara acordul salariatului, iar diferenta numai cu acordul salariatului, in realitate, intrucat delegarea este o masura temporara, durata acesteia nu poate depasi 120 de zile anual nici dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 40/2011, altfel ar deveni o masura definitiva, o delegare dispusa la nesfarsit, eludandu-se principiul stabilitatii in munca a salariatului, iar modul de exprimare defectuos al legiuitorului nu poate conduce la o alta concluzie. Pe cale de consecinta, sumei in litigiu nu-i este aplicabil regimul juridic al diurnei de delegare, ci al unui venit salarial, impozabil.” (Curtea de Apel Bacau, decizia civila nr. 620/2018)
Asadar, interpretarea corecta este prima, cea care spune ca toate perioadele succesive trebuie sa insumeze un maxim de 60 de zile calendaristice, deci delegarea nu trebuie sa depaseasca 120 de zile pe an. Aceasta interpretare decurge si din faptul ca delegarea e o masura temporara. Or, a accepta ca delegarea, chiar cu acordul salariatului, poate fi dispusa la infinit, transforma aceasta masura intr-una definitiva.
Pachet Teste REZOLVATE pentru reusita la examenul de titularizare in invatamantul prescolar - EDUCATORI 2 culegeri OF 18366
Literatura romana Rezumatele textelor studiate in clasele V-VIII
Agenda Cadrului Didactic 2026-2027
Ultimele NOUTATI

Harta banilor straini din Romania. Judetele unde investitiile au crescut de peste 3 ori in ultimii 10 ani - INFOGRAFIC

Dacia le da angajatilor pana la 240.000 daca pleaca voluntar din firma. Cat valoreaza in realitate banii de plecare si ce pot face angajatii dupa ce parasesc fabrica

Meseria ramane bratara de aur si in era inteligentei artificiale. Am analizat piata muncii si am descoperit ce salarii mai primesc instalatorii, electricienii, sudorii sau tinichigiii

Ghidul consumatorului inteligent in 2026: Cum sa eviti „taxa pe noutate” si sa obtii performanta tech maxima

Partenerii nostri
Feedback pentru candidatii respinsi: de ce este esential in procesul de recrutare
Veniturile romanilor sunt in crestere. La ce suma a ajuns media pe gospodarie?
Concediu medical platit, dar nedecontat de CAS: ce optiuni are angajatorul?
Codul Rutier se schimba pentru motocicliti. Vezi noile reguli
Extinderea internationala fara haos fiscal: ce procese trebuie puse la punct din timp
Cursul valutar in contabilitatea financiara: reguli de evaluare
Oferta de toamna pentru contabili: lucrari care iti fac munca mai simpla, cu REDUCERI de pana la 70%
Cum alegi marfa potrivita pentru un magazin aflat la inceput
Confort si stil in garderoba de zi cu zi: cum alegi incaltamintea potrivita
Nu amana investitia, finanteaza inteligent echipamentele agricole
Te-ar putea interesa si

Harta banilor straini din Romania. Judetele unde investitiile au crescut de peste 3 ori in ultimii 10 ani - INFOGRAFIC

Dacia le da angajatilor pana la 240.000 daca pleaca voluntar din firma. Cat valoreaza in realitate banii de plecare si ce pot face angajatii dupa ce parasesc fabrica






