Ghidul angajatorului. Cateva lucruri de baza de stiut despre concedii

Ghidul angajatorului. Cateva lucruri de baza de stiut despre concedii ghidul angajatoruluiconcediu codul munciiconcedii 2025

Concediul reprezinta un interval de timp in care salariatul, desi se afla in executarea contractului individual de munca, nu presteaza activitatea la care s-a obligat prin acest contract. Pe durata concediului, salariatul nu munceste. Dincolo de aceasta precizare insa, concediile sunt foarte diverse atat din punctul de vedere al conditiilor de acordare (certificat medical, stagiu de cotizare, desfasurarea activitatii pentru un anumit interval), cat si din punctul de vedere al scopurilor lor (pentru refacerea puterii de munca, ingrijirea sanatatii, formare profesionala, cresterea si ingrijirea copilului etc.). Iata mai jos alte aspecte esentiale de stiut despre concedii.

1) Notiunea de concediu nu este definita niciunde in lege. Codul muncii, in capitolul intitulat „Concediile”, se refera numai la 3 dintre acestea: concediul de odihna, concediul fara plata si concediul de formare profesionala. Celelalte concedii sunt tratate (sau amintite) distinct doar drept cazuri de suspendare a contractului individual de munca. 

2) Pe parcursul concediilor, salariatul uneori este platit, alteori nu. Astfel, acesta:
– uneori beneficiaza de salariu (cazul concediului de odihna);
– alteori beneficiaza de o indemnizatie (cazul concediului medical);
– alteori nu beneficiaza de niciun venit (cazul concediului fara plata).

3) Unele concedii constituie cazuri de suspendare a contractului individual de munca, altele nu.
Intr-adevar, nu orice concediu este un caz de suspendare a contractului de munca – de exemplu, concediul de odihna nu atrage suspendarea. Mai mult, exista anumite cazuri de suspendare care nu sunt concedii, cum ar fi greva sau somajul tehnic.

Este relevant sa stiti care concediu se considera o suspendare a contractului individual de munca, deoarece salariatul care munceste in timpul suspendarii este considerat salariat la negru, iar activitatea sa este considerata munca nedeclarata.

Astfel, daca la controlul efectuat de inspectorul de munca este identificat un salariat care lucreaza, desi se afla in concediu de odihna, fapta nu va constitui munca nedeclarata. In schimb, daca este identificat un salariat in concediu fara plata care lucreaza, angajatorul va putea fi obligat la plata unei amenzi de 20.000 lei, in temeiul art. 260 alin. (1) lit. e²) din Codul muncii.

4) Majoritatea concediilor constituie vechime in munca, dar potrivit art. 16 alin. (6) din Codul muncii, concediile fara plata se scad din vechimea in munca. Prin exceptie, concediile pentru formare profesionala se considera vechime in munca, chiar daca sunt acordate fara plata.

5) Unele concedii se acorda la cererea salariatului (concediul fara plata), altele constituie un drept al acestuia, la care nu ar putea renunta nici daca ar vrea (concediul de odihna).

6) In randul concediilor, un loc aparte il ocupa concediile de asigurari sociale de sanatate, care includ:
– Concediile medicale pentru incapacitate temporara de munca (boli obisnuite sau accidente in afara muncii);
– Concediile medicale rezultate ca urmare a unor accidente de munca sau boli profesionale;
– Concediile de maternitate;
– Concediile pentru ingrijirea copilului bolnav;
– Concediile de risc maternal.

Aceste concedii se acorda in temeiul unui certificat medical si au particularitatea ca nu duc la diminuarea concediului de odihna. Intr-adevar, potrivit art. 145 alin. (4) din Codul muncii, la stabilirea duratei concediului de odihna anual, perioadele de incapacitate temporara de munca, cele aferente concediului de maternitate, concediului paternal, concediului de risc maternal, concediului pentru ingrijirea copilului bolnav, concediului de ingrijitor si perioada absentei de la locul de munca in conditiile art. 152² (absente pentru urgente, n.r.) se considera perioade de activitate prestata. 

Srsa foto: www.pexels.com