Ghidul angajatorului. Cea mai simpla modalitate de a va desparti de un salariat

Ghidul angajatorului. Cea mai simpla modalitate de a va desparti de un salariat ghidul angajatoruluiconcediere 2026concediere codul muncii 2026

Potrivit art. 55 din Codul muncii, contractul de munca poate inceta prin acordul partilor. Asadar, nu demisie, nu concediere, nu situatii tensionate. Angajatorul si salariatul decid pur si simplu sa incheie colaborarea, de o maniera amicala, fara ca asta sa insemne insa ca doar isi strang mainile, isi ureaza reciproc “Succes!” si gata. Acordul partilor este de fapt un nou contract pe care il semneaza cei doi, un contract cu prevederi punctuale, care stabilesc conditiile exacte ale terminarii relatiei de munca.


Ce trebuie sa cuprinda acordul partilor cu privire la incetarea contractului de munca?

1. Momentul exact al incetarii raportului de munca

Intr-adevar, acordul trebuie sa contina o fraza de genul: „Prezenta conventie isi va produce efectele incepand cu data de … Pana la aceasta data, dl X.Y. va continua sa presteze munca si va fi salarizat.”

Salariatul va munci ca si pana atunci, fara nicio diminuare a responsabilitatilor sau drepturilor sale, doar ca la data mentionata isi va lua “La revedere!” si va pleca. Dar asta doar daca in perioada de pana la implinirea termenului nu va interveni un motiv de suspendare a contractului, cum ar fi un concediu medical. 

Potrivit art. 49 alin. (6) din Codul muncii, „in cazul suspendarii contractului individual de munca se suspenda toate termenele care au legatura cu incheierea, modificarea, executarea sau incetarea contractului individual de munca”, suspendarea vizand inclusiv termenul stabilit prin acordul partilor. 

Cu alte cuvinte, daca salariatul se afla in incapacitate de munca sau intr-un alt caz de suspendare a contractului, acordul nu isi va putea produce efectele, urmand ca incetarea efectiva a contractului sa aiba loc abia dupa incetarea suspendarii.

2. Drepturi si obligatii ale salariatului

La obligatii poate fi vorba, de exemplu, despre eliberarea locuintei de seriviciu (daca salariatul a beneficiat de asa ceva) sau despre restituirea unei parti din sumele cheltuite cu formarea sa profesionala, daca plecarea sa din firma se produce inainte de termenul prevazut in clauza de formare profesionala.

Iar la drepturi poate figura dreptul la o indemnizatie de neconcurenta, platita lunar de (fostul) angajator, in conditiile art. 21 din Codul muncii, sau dreptul de a primi o suma suplimentara, ca o forma de multumire pentru activitatea depusa in firma. 

Aceasta suma suplimentara poate fi privita si ca o compensatie pentru faptul ca, dupa incetarea contractului de munca prin acordul partilor, fostul salariat nu va avea dreptul la indemnizatie de somaj.

Sa retinem, in concluzie, ca acordul de incetare trebuie privit ca un caz distinct de incetare a contractului individual de munca, un caz care nu se va supune nici regimului juridic al concedierii, nici celui al demisiei.

El va fi supus numai vointei partilor, de aceea este recomandabil ca un astfel de acord sa cuprinda dispozitii privind obligatiile remanente ale partilor una fata de cealalta, intr-un mod cat mai complet. Acordul trebuie, deci, sa fie neechivoc, sa conduca in mod clar la concluzia ca partile urmaresc incetarea raportului juridic dintre ele si sa prevada cat mai multe detalii privind viitorul relatiei dintre parti.

Sursa foto: www.pexels.com