Ghidul angajatorului. Fapte care, in mod gresit, sunt considerate abateri disciplinare

Ghidul angajatorului. Fapte care, in mod gresit, sunt considerate abateri disciplinare Conform art. 247 din Codual muncii, abaterea disciplinara este o fapta in legatura cu munca si care consta intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici. Este insa o definitie destul de generala si, din acest motiv, in practica apar frecvent confuzii.

De exemplu, contractul individual de munca prevede ca salariatul trebuie sa execute anumite activitati, in conformitate cu atributiile sale mentionate in fisa postului.

Dar daca el executa defectuos aceste activitati, aceasta nu este abatere disciplinara, pentru ca nu are loc nicio incalcare a contractului. Salariatul nu refuza indeplinirea sarcinilor sale, ci doar le indeplineste defectuos. 

Fapta sa se incadreaza la necorespundere profesionala (salariatul poate fi concediat pentru asta - art. 61 lit. d) din Codul muncii), dar ea nu constituie nicicum un act de indisciplina. 

Apoi, neindeplinirea unei dispozitii a conducatorului ierarhic ridica si ea probleme. Salariatul nu este obligat sa execute orice dispozitie care vine de la seful lui. 

Daca i se cere, de exemplu, sa munceasca peste program, el poate sa refuze fara probleme aceasta sarcina, fara ca refuzul lui sa poata fi considerat abatere disciplinara. Cu atat mai mult daca i se cere sa comita o ilegalitate evidenta, cum ar sa nu inregistreze niste incasari sau sa execute o manevra periculoasa pentru el sau pentru colegii lui. 

Alte fapte care nu constituie abateri disciplinare:

a) savarsirea unei contraventii sau infractiuni fara legatura cu munca;
b) producerea de rebuturi, in mod neintentionat;
c) participarea la o greva legala;
d) refuzul de a executa un ordin care nu provine de la conducatorul ierarhic al salariatului (ci, de exemplu, de la conducatorul altui compartiment decat cel in care lucreaza salariatul);
e) raportarea catre organele abilitate ale statului (Inspectia muncii, organisme de control sanitar etc.) a nerespectarii de catre angajator a unor prevederi legale.

Referitor la punctul e), salariatii care care efectueaza astfel de raportari sunt protejati in mod special prin Legea nr. 361/2022 privind avertizorii in interes public. Se considera ca ei nu incalca clauzele contractuale de confidentialitate si fidelitate fata de angajatorii lor si, ca urmare, nu raspund disciplinar pentru raportarea sau divulgarea publica a unor astfel de informatii. 

Singurele conditii puse de Legea nr. 361/2022 sunt ca ei sa fi obtinut informatiile respective intr-un context profesional si sa fi avut motive intemeiate sa creada ca ele erau adevarate la momentul raportarii.

Sursa foto: www.pexels.com