Ghidul angajatorului. Timpul de munca este doar acela in care salariatul munceste efectiv?

Ghidul angajatorului. Timpul de munca este doar acela in care salariatul munceste efectiv? Nu. Conform art. 111 din Codul muncii, timpul de munca nu include doar perioadele in care salariatul presteaza munca, ci si pe acelea in care el se afla la dispozitia angajatorului.  Simplul fapt ca el asteapta, de exemplu, sa soseasca un camion cu marfa la sediul firmei constituie timp de munca, inclus in cele 8 ore ale programului sau zilnic de lucru. O situatie speciala este insa aceea in care salariatul urmeaza cursuri de formare profesionala, organizate la initiativa angajatorului, mai ales cand acestea au loc dupa terminarea programului normal de lucru. 

Curtea de Justitie a Uniunii Europene a decis, in Cauza C 909/19, ca „perioada in care un lucrator urmeaza o formare profesionala care ii este impusa de angajator si care se desfasoara in afara locului sau obisnuit de munca, in localurile prestatorului serviciilor de formare si in care nu isi exercita atributiile obisnuite constituie timp de lucru”.

E o decizie cu consecinte foarte importante:
astfel, din moment ce formarea profesionala este considerata timp de munca, inseamna ca, atunci cand se desfasoara dupa orele de program, ea intra in acelasi regim ca orele suplimentare. Ca urmare, angajatorul va trebui sa achite cursurile de formare profesionala si, de asemenea, sa il salarizeze pe salariatul care le urmeaza.

Alte consecinte:

1) Fiind timp de munca, formarea profesionala nu se poate desfasura in zilele de repaus saptamanal, de exemplu in weekend;

2) In zilele lucratoare, formarea profesionala nu se poate desfasura cu depasirea a 4 ore, deoarece repausul zilnic minim este de 12 ore. Daca se depasesc 4 ore, se aplica art. 115 alin. (2) din Codul muncii, care spune ca dupa 12 ore de lucru salariatul are dreptul la o perioada de repaus de 24 de ore. Asadar, in cazul in care salariatul urmeaza un curs de formare profesionala de 4 ore intr-o zi lucratoare, dupa orele de program, el nu va mai putea lucra in ziua imediat urmatoare;

3) Salariatii cu fractiune de norma nu pot presta ore suplimentare. In cazul lor, munca suplimentara este considerata munca nedeclarata, iar angajatorul care a primit la munca un salariat part-time in afara programului de lucru va putea fi amendat. Ca urmare, un salariat cu fractiune de norma nu va putea fi format profesional decat cu scoatere din productie (niciodata dupa orele de program).

In concluzie, ca urmare a acestei decizii a Curtii de Justitie a Uniunii Europene, formarea profesionala a salariatului, la initiativa angajatorului, a devenit extrem de dificil de realizat.

Lucrurile sunt mai simple daca formarea profesionala se realizeaza la initiativa salariatului, nu a angajatorului. In acest caz, aceasta perioada in cauza nu constituie timp de munca, doar ca atunci nu se mai poate insera in CIM o clauza de formare profesionala prin care salariatului sa i se interzica demisia pentru o anumita perioada, dupa terminarea cursurilor.

Sursa foto: www.pexels.com