Guvernul taie in carne vie: 460.000 de firme-fantoma au ajuns in vizorul Ministerului de Finante
firme fara activitateevaziune fiscalafirme inactive
Ministerul Finantelor pregateste o noua ofensiva impotriva evaziunii fiscale, vizand de aceasta data un fenomen cu radacini adanci in economia Romaniei: firmele-fantoma. Potrivit ministrului Alexandru Nazare, peste 460.000 de companii figureaza ca inactive, multe dintre ele servind drept paravan pentru tranzactii ilicite si practici de evaziune.
In cadrul celui
de-al doilea pachet de masuri pentru reducerea deficitului bugetar, aceste entitati vor fi obligate sa isi declare activitatea sau vor fi radiate din registrul comertului. „Nu putem discuta serios despre combaterea evaziunii fara sa tratam situatia acestor firme. E momentul sa distrugem acest paravan”, a declarat ministrul intr-un mesaj video.
Planul Guvernului prevede reguli mai stricte pentru firmele care aleg sa ramana inactive. Printre criteriile propuse pentru declararea inactivitatii se numara lipsa unui cont bancar si nedepunerea situatiilor financiare anuale in termenul legal. In plus, perioada maxima in care o companie poate figura ca inactiva va fi limitata la un an in cazul inactivitatii fiscale si la trei ani pentru cea voluntara. „Nu e corect ca antreprenorii care isi respecta obligatiile sa concureze cu entitati care se ascund sub radar si deruleaza operatiuni frauduloase”, a adaugat Nazare, subliniind ca masurile sunt supuse consultarii publice.
120.000 de firme au acumulat datorii la stat de 3,5 miliarde de lei
Dimensiunea fenomenului este uriasa. Datele ministerului arata ca peste 120.000 dintre firmele inactive au acumulat datorii de aproximativ 3,5 miliarde de lei, in timp ce aproape 300.000 nu si-au mai declarat activitatea de mai bine de cinci ani. Aceste companii, desi aparent „disparute”, continua sa fie folosite in mecanisme de frauda, afectand atat bugetul de stat, cat si mediul de afaceri corect. Practic, ele creeaza o forma de concurenta neloiala pentru antreprenorii care platesc taxe si isi desfasoara activitatea conform legii.
Problema firmelor-fantoma nu este noua, dar a fost multa vreme tolerata. In lipsa unor controale riguroase si a unor masuri ferme din partea autoritatilor, aceste companii au devenit un instrument preferat pentru cei care vor sa se sustraga de la plata obligatiilor fiscale. In plus, ele au fost folosite frecvent pentru rularea unor fluxuri financiare opace, greu de urmarit de catre autoritati. Masurile anuntate acum aduc cu sine o schimbare de strategie, Ministerul Finantelor transmitand clar ca nu va mai permite perpetuarea acestui vid legislativ.
Reactiile mediului de afaceri sunt, deocamdata, mixte. Pe de o parte, antreprenorii onesti saluta initiativa, considerand-o necesara pentru curatarea pietei si crearea unui climat concurential echitabil. Pe de alta parte, exista temeri legate de birocratie si de posibile abuzuri, in special daca procedurile nu vor fi clar definite. Specialistii in fiscalitate atrag atentia ca succesul acestei masuri depinde in mare masura de modul in care autoritatile vor gestiona procesul si de transparenta aplicarii criteriilor.
Un alt aspect important este impactul asupra deficitului bugetar. Romania se confrunta cu o presiune uriasa de a reduce golul dintre venituri si cheltuieli, iar combaterea evaziunii fiscale este una dintre solutiile-cheie. Firmele inactive, prin datoriile acumulate si prin activitatile derulate „pe sub masa”, reprezinta un factor semnificativ in aceasta ecuatie. Eliminarea lor ar putea aduce mai multi bani la buget si o disciplina fiscala sporita in mediul economic.