„Ideea ca noua nu ni se poate intampla”. Doua din trei locuinte nu au asigurarea obligatorie. Ce risca proprietarii la un cutremur sau o inundatie

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
„Ideea ca noua nu ni se poate intampla”. Doua din trei locuinte nu au asigurarea obligatorie. Ce risca proprietarii la un cutremur sau o inundatie
„Ideea ca noua nu ni se poate intampla”. Doua din trei locuinte nu au asigurarea obligatorie. Ce risca proprietarii la un cutremur sau o inundatie
de Cristina Enescu la 15 Sep. 2026
asigurare obligatorie locuintapadasigurare cutremurdespagubiri locuintannn

Doar 25-26% dintre locuintele din Romania sunt asigurate prin polita obligatorie PAD, potrivit datelor prezentate de Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF), ceea ce inseamna ca aproximativ trei sferturi dintre proprietati nu au aceasta protectie, desi incheierea politei este prevazuta de lege. In sistemul national de asigurare obligatorie sunt incluse in prezent aproximativ 2,5 milioane de locuinte. PAD acopera exclusiv trei riscuri naturale: cutremur, inundatie si alunecare de teren. Polita nu despagubeste orice paguba produsa unei locuinte si nu acopera, de exemplu, incendiile, furtul sau avariile provocate de alte cauze, acestea putand fi incluse intr-o asigurare facultativa, in functie de contract.
 

Cat acopera polita PAD
 

Despagubirea oferita de PAD nu este nelimitata si depinde de tipul locuintei. Pentru locuintele de tip A, suma asigurata este de 100.000 de lei, iar pentru locuintele de tip B este de 50.000 de lei. Prima anuala este de 130 de lei pentru locuintele de tip A si 50 de lei pentru cele de tip B.
 
Diferenta dintre cele doua categorii tine de materialele din care este construita locuinta. In categoria A intra constructiile cu structura din beton armat, metal sau lemn ori cu pereti exteriori din piatra, caramida arsa sau alte materiale tratate termic si chimic, in timp ce categoria B include constructiile cu pereti exteriori din caramida nearsa sau din alte materiale care nu au fost supuse unui tratament termic si/sau chimic.
 
Suma platita prin PAD este destinata acoperirii prejudiciilor produse constructiei de unul dintre cele trei riscuri asigurate, astfel ca polita nu trebuie privita ca o asigurare pentru intreaga valoare a unei case si nici pentru toate bunurile aflate in interior.
 

PAD nu acopera mobila, electrocasnicele si celelalte bunuri din locuinta
 

O diferenta importanta intre polita obligatorie si una facultativa este legata de bunurile aflate in casa. PAD protejeaza locuinta in limitele stabilite de lege si nu reprezinta o bunuri si poate include si alte riscuri, in functie de conditiile contractului. Din aproximativ 2,5 milioane de locuinte care au PAD, pana la polita pentru mobilier, electrocasnice, haine, obiecte de valoare sau alte bunuri personale.
 
O asigurare facultativa poate extinde protectia asupra acestor bunuri si poate include si alte riscuri, in functie de conditiile contractului. Din aproximativ 2,5 milioane de locuinte care au PAD, pana la doua milioane au si o polita facultativa, potrivit datelor prezentate de ASF.
 
Pentru un proprietar al unei locuinte cu o valoare mult peste suma acoperita prin PAD, diferenta poate fi importanta: polita obligatorie ofera protectia minima prevazuta de lege, in timp ce o polita facultativa poate acoperi o valoare mai mare si mai multe tipuri de pagube.
 

De ce atat de multe locuinte nu sunt asigurate

 
ASF atrage atentia si asupra modului in care proprietarii percep riscurile, multi considerand ca un cutremur, o inundatie sau o alunecare de teren este un eveniment improbabil care li se poate intampla mai degraba altora. Sorin Mititelu, vicepresedintele ASF, a explicat ca aceasta perceptie ii face pe oameni sa subestimeze riscurile si sa amane protejarea locuintei, desi amploarea pagubelor poate varia foarte mult de la un eveniment la altul.
 
„Suntem propriile victime al unei judecati cognitive. Ideea ca noua nu ni se poate intampla, doar la altii, nu acum, ci maine sau peste 100 de ani, si, de asemenea, poate o sa se intample, dar nu o sa fie cine stie ce, sunt doar rezultatul unui mod de a privi lucrurile, fara sa ne raportam la viitor de o maniera obiectiva. Pentru ca realitatea ne spune altceva: amplitudinea intre asemenea evenimente este foarte, foarte mare. Ar trebui, rational, sa ne implicam si sa intram in astfel de sisteme de protectie. In plan global, undeva la 200 de miliarde de dolari este valoarea despagubirilor asociate unor manifestari de riscuri climatice. Suma poate parea nu foarte mare, la nivelul unei economii globale, dar totusi sunt sute de miliarde. Ceea ce, insa, ne atrage atentia este recurenta evenimentelor si mai ales severitatea, adica valoarea despagubirilor, rezultat al pagubelor produse de aceste evenimente climatice nefavorabile, este in crestere. Riscul climatic nu mai este un risc, pentru care avem niste instrumente, niste solutii, la nivelul societatii in a-l administra, ci devine un factor care poate sa aiba un impact asupra intregii societatii, intregii economii. Pentru ca nu vorbim numai de case, nu vorbim numai de locuinte, dar vorbim si de viata oamenilor si de sanatatea lor, vorbim, de asemenea, si de un impact pe care astfel de evenimente, rezultate din riscul climatic il are asupra activitatii economice”, a punctat oficialul ASF.
 
Datele invocate de ASF arata in acelasi timp ca pierderile provocate de evenimente climatice au crescut la nivel global, iar frecventa si severitatea acestor evenimente au devenit o problema pentru economii si comunitati, nu doar pentru proprietarii ale caror locuinte sunt afectate.
 

Ce risca proprietarul care nu are PAD

 
Un proprietar fara PAD nu are la dispozitie aceasta sursa de despagubire daca locuinta este afectata de unul dintre cele trei riscuri acoperite de polita obligatorie, deci costurile pentru repararea sau reconstruirea imobilului raman astfel in sarcina sa, in lipsa unei alte polite care sa acopere respectivul eveniment.
 
In cazul unui proprietar care are atat PAD, cat si o asigurare facultativa, despagubirea poate fi stabilita in functie de riscurile si limitele prevazute in cele doua contracte, motiv pentru care conditiile politei facultative trebuie verificate inainte de incheiere, in special in ceea ce priveste suma asigurata, riscurile incluse si bunurile pentru care exista protectie.
 
In final, Romania continua sa traiasca cu speranta ca raul cel mare nu va veni sau ca-i va ocoli pe unii, doar ca realitatea aratata de cifre este ingrijoratoare: 75% dintre locuintele din Romania nu au nici macar polita obligatorie PAD, ceea ce lasa milioane de proprietari fara protectia financiara prevazuta de acest sistem in cazul unui cutremur, al unei inundatii sau al unei alunecari de teren.
 
Sursa foto: magnific.com
 
Colaborator Manager.ro
Noutati Fiscale 2026. Reguli noi pentru societatile comerciale
Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit. Zilnic in Inboxul tau.
Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special de mai jos?
Noutati Fiscale 2026. Reguli noi pentru societatile comerciale

Partenerii nostri

Aboneaza-te la
Newsletterul Gratuit.
Zilnic in Inboxul tau.

Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole
despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare,
Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT
Raportul Special
"Noutati Fiscale 2026. Reguli noi pentru societatile comerciale"

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform cu Regulamentului UE 679/2016
x