O tehnica ilegala de marketing: greenwashing

O tehnica ilegala de marketing: greenwashing Un studiu realizat de compania de consultanta McKinsey arata ca tinerii, in special, sunt sensibili la problemele legate de protectia mediului si manifesta o tendinta clara de a cumpara produse de la firmele prietenoase cu natura, care sunt preocupate sa recicleze materiile prime si sa-si reduca emisiile de gaze nocive. Doar ca unele firme au decis sa fie prietenoase doar la nivel declarativ, tiparind pe etichetele produselor lor mentiuni de genul “eco”, “verde”, “obtinut prin reciclare”, dar fara nicio legatura cu realitatea. Tehnica aceasta de marketing se numeste greenwashing si a fost interzisa prin Directiva (UE) 2024/825, transpusa in legislatia romaneasca prin OUG nr. 18/2026.

Termenul „greenwashing” a fost folosit pentru prima data de ecologistul Jay Westerveld in 1986, intr-un eseu referitor la o practica a hotelurilor din acea vreme:

el remarca atunci ipocrizia managerilor care puneau in baile camerelor afise cu „Save the towel!” (prin care clientii erau rugati sa reutilizeze prosoapele si sa nu le dea la spalat zilnic), dar care totodata manifestau un dezinteres evident in alte zone in care activitatile hotelurilor produceau deseuri.

Westerveld a tras concluzia ca nu era decat o strategie a managerilor de a-si scadea costurile, prin reducerea numarului de spalari, sub aparenta unei preocupari pentru a proteja mediul.

Termenul s-a extins apoi si a ajuns sa denumeasca orice actiune prin care produsele, serviciile sau companiile in ansamblu sunt prezentate in mod fals ca fiind “verzi”, “ecologice”, “cu emisii reduse de CO2” etc., strict pentru a atrage clienti.

Aceste actiuni sunt practici inselatoare si au fost interzise recent prin OUG nr. 18/2026, care modifica si completeaza Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comerciantilor in relatia cu consumatorii si armonizarea reglementarilor cu legislatia europeana privind protectia consumatorilor.

Tot o practica inselatoare este considerata acum si “a face o afirmatie legata de mediu cu privire la intregul produs sau la intreaga activitate a comerciantului, atunci cand aceasta se refera doar la un anumit aspect al produsului sau la o componenta specifica a activitatii comerciantului”.

Cu alte cuvinte, este interzis a prezenta o intreaga companie ca fiind una ecologica, desi preocuparile ei ecologice vizeaza doar o anumita componenta sau un aspect izolat. Un exemplu concret: faptul ca ambalajul unui anumit produs este realizat din hartie reciclata nu justifica aplicarea etichetei “verde” pe intreaga companie. 

Si, evident, pentru aceste practici exista si sanctiuni. Astfel, Legea nr. 363/2007 stabileste ca utilizarea practicilor comerciale inselatoare (unde intra si cele de mai sus) se sanctioneaza cu amenzi de la 20.000 lei la 100.000 lei. 

Iar in cazul in care aceste practici afecteaza un numar mai mare de 100 de consumatori, limitele minima si maxima se dubleaza – amenzile sunt intre 40.000 si 200.000 de lei.  

Sursa foto: freepik