Schimbarile aplicabile din 1 februarie privind concediile medicale complica procesul de salarizare si relatia angajat-angajator

 

Ordonanta de urgenta nr. 91/2025, in vigoare din 31 decembrie 2025, prevede ca, pentru certificatele de concediu medical emise in perioada 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027, indemnizatiile se calculeaza si se platesc prin diminuarea cu o zi, indiferent de tipul afectiunii (boala obisnuita, accident in afara muncii, ingrijirea copilului bolnav etc.).

Masura face parte din reforma fiscal-bugetara initiata in 2024 si accelerata in 2025, care a inclus introducerea contributiei de asigurari de sanatate pentru anumite indemnizatii si reducerea procentelor de calcul, cu scopul de a limita abuzurile in acordarea concediilor medicale si de a reduce presiunea asupra bugetului de sanatate, afectat de numarul mare de certificate emise fara justificare medicala.

 

„La prima vedere, modificarea descurajeaza absenteismul nejustificat si reduce costurile directe pentru angajatori. In practica, insa, angajatii inregistreaza venituri mai mici in perioadele de boala, iar companiile trebuie sa actualizeze procedurile interne si aplicatiile de salarizare, sa gestioneze relatia cu angajatii si sa suporte potentiale costuri indirecte suplimentare. Aceasta prima zi neplatita de concediu medical poate fi gestionata de angajati si angajatori diferit fata de cum au prevazut autoritatile. De exemplu, angajatii ar putea solicita compensarea zilei neremunerate prin concediu de odihna sau angajatorii ar putea acorda o compensatie in bani pentru acea zi, ceea ce ar creste costul salarial pentru ziua respectiva, comparativ cu cel aferent zilei de concediu medical. Pana in acest moment, autoritatile nu au oferit instructiuni clare privind rezolvarea acestor situatii, astfel ca interpretarile si solutiile practice vor aparea treptat, pe masura ce angajatii si companiile se vor confrunta cu exemple concrete”, explica Ioana Zavastin, Payroll Director al TPA Romania.

 

Conform noilor reglementari, modul de distribuire a indemnizatiei intre angajator si bugetul de stat se ajusteaza corespunzator, astfel ca indemnizatia va fi suportata de catre angajator din a doua zi pana inclusiv in a sasea zi de incapacitate de munca, cu exceptia indemnizatiilor acordate persoanelor pentru care a fost instituita masura izolarii, iar indemnizatia pentru restul zilelor de concediu medical se recupereaza din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, cu exceptia indemnizatiilor care sunt suportate integral din bugetul de sanatate.

 

Potrivit specialistului TPA Romania, ziua de concediu medical neplatita va genera pierderi in venitul net al angajatilor, dar nu va afecta stagiul de asigurare pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, nici calitatea de asigurat in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate.

 

 

Pana la 31 ianuarie 2026, indemnizatia pentru concediul medical se plateste inca din prima zi de incapacitate de munca, iar, potrivit noilor reglementari, prima zi a concediului medical devine o zi neplatita.

Incepand cu a doua zi, indemnizatia de concediu medical se calculeaza si se achita conform procentelor de plata stabilite in urma cu sase luni, diminuate in cazul bolilor obisnuite si accidentelor in afara muncii in functie de durata concediului medical: 55% din baza de calcul pentru episoadele de boala obisnuita cu durata de pana la 7 zile; 65% din baza de calcul pentru episoadele de boala cu durata intre 8 si 14 zile; 75% din baza de calcul pentru episoadele de boala de peste 15 zile. Baza de calcul a indemnizatiei ramane media veniturilor brute din ultimele sase luni, limitata la 12 salarii minime brute pe tara (4050 lei*12).

 

„Astfel, valoarea efectiva a indemnizatiei de concediu medical scade, iar salariatii vor resimti impactul in venitul net pentru luna in care se afla in concediu medical. Desi noile reglementari in domeniul concediilor medicale au ca fundament diminuarea numarului de concedii medicale acordate nejustificat si eficientizarea cheltuielilor publice, efectele secundare sunt semnificative pentru mediul de afaceri si pentru salariati”, spune Ioana Zavastin.

 

Potrivit specialistului TPA Romania, masura va avea impact asupra angajatorilor si specialistilor in resurse umane, care se confrunta din nou cu o crestere a birocratiei si a timpului necesar pentru gestionarea absentelor si pentru procesarea si calcularea salariilor, fapt ce poate avea un impact indirect asupra productivitatii din cadrul companiei.

 

„Pentru angajati, noua masura fiscal-bugetara implica scaderea veniturilor nete in perioadele in care se confrunta cu probleme temporare de sanatate, precum si necesitatea unei planificari financiare mai atente, mai ales in cazul afectiunilor recurente. Pentru angajatori si specialistii in resurse umane, complexitatea administrativa se amplifica din nou, intr-un interval scurt de timp de la ultima modificare legislativa in acelasi domeniu, si genereaza dificultati semnificative pentru activitatea de salarizare. Pe langa actualizarea aplicatiilor de calcul salarial, ajustarea procedurilor interne si a regulamentelor de ordine interioara privind aprobarea si evidenta concediilor medicale, companiile si departamentele de salarizare vor trebui sa gestioneze si relatia cu angajatii pentru evitarea posibilelor nemultumiri legate de diminuarea venitului net in lunile in care sunt acordate concedii medicale”, spune Ioana Zavastin.

 

Sursa foto: freepik.com