Taxele in 2026 - Ordonanta trenulet ar putea aduce o scadere a presiunii fiscale pentru firme

 

Un semnal pentru companii ca presiunea fiscala ar putea fi redusa si ca seria de cresteri de taxe s-ar putea incheia in 2026 este transmis de ordonanta ”trenulet”. Injumatatirea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) din 2026 si eliminarea acestuia, precum si a impozitului specific pe cifra de afaceri (ICAS) si a impozitului pe constructii speciale (taxa pe stalp), de anul viitor arata ca guvernul vrea sa dea un orizont de speranta mediului de afaceri. 

 

Aceste masuri, desi sunt prevazute de ordonanta, reprezinta deocamdata promisiuni si modificarea lor pe parcursul anului 2026 nu poate fi exclusa. Observam, totusi, ca guvernul intelege ca fiscalitatea marita este impovaratoare, franeaza investitiile si, implicit, cresterea economica. Intentia sa este sprijinita si de declaratia recenta a reprezentantilor FMI conform careia masurile deja luate sunt suficiente pentru consolidarea fiscala si ca, de acum, trebuie doar sa fie mentinuta directia. Insa reducerea deficitului bugetar nu este deloc o misiune usoara si, fara majorari de taxe, guvernul are la dispozitie alte doua parghii: rationalizarea cheltuielilor si imbunatatirea colectarii taxelor. De-a lungul ultimului deceniu, veniturile fiscale, cele din taxe, impozite si contributii de asigurari sociale, au fost in jurul a 25-27% din PIB. In aceasta perioada au fost exprimentate atat scaderi, cat si majorari de taxe. Prin urmare, pentru a ajunge la venituri fiscale de peste 30% din PIB, este nevoie in primul rand de intarirea administratiei fiscale, respectiv de o colectare mai buna a taxelor. 

 

De exemplu, executia bugetara la 11 luni din 2025, publicata de Ministerul Finantelor, arata ca veniturile fiscale (impozite pe venit, profit, TVA, accize, taxe vamale, contributii sociale) erau de 25,6% din PIB la finalul lunii noiembrie 2025 fata de 25% din PIB in perioada similara a anului anterior. Majorarile de fiscalitate din 2025 au adus un plus de pana la 0,6% din PIB. Avand in vedere ca deficitul ar trebui sa scada in 2026 cu alte 2 puncte procentuale din PIB si ca trendul trebuie sa continue gradual pana la un deficit de 3% din PIB in 2030, este evident ca trebuie luate masuri suplimentare pentru un control mult mai riguros al cheltuielilor publice si o colectare mai eficienta a taxelor existente. 

 

In acest scop, mediul de afaceri a sustinut in toate discutiile cu guvernul ca exista mult loc de imbunatatire a activitatii ANAF prin masuri de digitalizare si reforma institutionala. Rapoartele Comisiei Europene privind decalajele de colectare a TVA si a impozitului pe profit plaseaza Romania pe primul loc intre statele membre, cu pierderi de cate o treime din sumele estimate ca ar trebui incasate din cele doua taxe. ANAF a inceput digitalizarea de cativa ani, dar rezultatele nu sunt inca la nivelul asteptarilor. 

 

Desi mediul de afaceri a sustinut ca reforma ANAF si disciplina bugetara sunt obligatorii pentru a reduce deficitul bugetar, date fiind rezultatele obtinute pana in prezent, varianta majorarii de taxe ramane posibila. 

 

In continuare, vom prezenta pe scurt modificarile fiscale cu cel mai mare impact adoptate pentru 2026 si 2027:

 

Vestea buna este ca IMCA, ICAS si impozitul pe constructii speciale vor fi eliminate, dar abia din 2027. 

 

In 2026, IMCA se va reduce de la 1% la 0,5%. Companiile cu cifre de afaceri de pana la 50 milioane euro vor avea cheltuielile aferente drepturilor de proprietate intelectuala, cheltuielile de management si consultanta, efectuate in legatura cu entitati afiliate nerezidente, deductibile in limita a 1% din totalul cheltuielilor inregistrate.

Daca plafonul de 1% este depasit contribuabilii pot deduce aceste tipuri de cheltuieli inregistrate in anul de calcul (de exemplu 2026) doar in limita de 1% din totalul cheltuielilor inregistrate in respectivul an de calcul. Merita mentionat ca in cazul grupului fiscal, prevederile referitoare la limitarea de 1% se aplica de catre membri in functie de situatia individuala. Pentru companiile mici, in anul 2026, impozitul pe veniturile microintreprinderilor va avea o singura cota de 1%, indiferent de tipul activitatii, dar plafonul de incadrare va scadea la 100 mii euro.

Impozitul de 16% se va aplica veniturilor din dividende distribuite persoanelor fizice incepand cu ianuarie 2026 si castigurilor din transferul titlurilor de valoare, de instrumente financiare derivate sau din transferul aurului de investitii realizate incepand cu anul 2026. Indiferent daca veniturile sunt obtinute din Romania sau din strainatate (in cazul persoanelor fizice rezidente), cresterea cotei de impozitare va insemna in cele din urma o sarcina fiscala suplimentara pentru investitori. Impactate vor fi si castigurile din transferul titlurilor de valoare si din operatiuni cu instrumente financiare derivate realizate prin intermediari rezidenti pentru care impozitul retinut la sursa va creste de la 1% la 3% daca titlurile de valoare/instrumentele financiare derivate sunt instrainate intr-o perioada mai mare de 365 de zile de la dobandirii, respectiv de la 3% la 6% daca titlurile de valoare/instrumentele financiare derivate sunt instrainate intr-o perioada mai mica de 365 de zile.

Desi nu sunt incadrate in categoria veniturilor din investitii, ci in categoria veniturilor din alte surse, castigurile din transferul de moneda virtuala vor intra, incepand cu anul 2026, sub incidenta cotei de 16%. Spre deosebire de veniturile din investitii, in cazul pierderilor din transferul de moneda virtuala nu este posibila recuperarea lor din din castiguri de aceeasi natura sau din castiguri din transferul titlurilor de valoare sau din alte operatiuni cu instrumente financiare.

De asemenea, cota aplicata asupra venitului brut reprezentand bunuri si/sau servicii primite de un participant la persoana juridica, acordate/furnizate de catre persoana juridica in folosul personal al acestuia, precum si sume platite unui participant la o persoana juridica, in folosul personal al acestuia, pentru bunurile sau serviciile achizitionate de la acesta, peste pretul pietei pentru astfel de bunuri ori servicii va fi 16%. Masura are in vedere impozitarea acestor venituri cu aceeasi cota ca in cazul veniturilor sub forma de dividende.

Din 2026, pentru persoanele fizice se majoreaza valoarea impozabila pe mp pentru cladirile rezidentiale si pentru terenuri, cu circa 170%. In cazul persoanelor juridice se majoreaza valoarea impozabila pe mp pentru terenuri cu circa 170% ceea ce va genera un impact fiscal semnificativ, in special, pentru companiile cu portofolii extinse de terenuri.

Aceasta crestere poate afecta direct cash-flow-ul si planificarea bugetara, in contextul in care impozitul pe terenuri reprezinta o componenta fixa si recurenta a costurilor operationale. In cazul persoanelor juridice se introduc noi categorii de cladiri si terenuri scutite (e.g. cladiri noi si terenul aferent din investitii in industria prelucratoare, depozitare si logistica – scutire pe 2 ani de la receptie).

Valoarea impozabila pentru mijloacele de transport inmatriculate va inregistra o majorare intre 5% si 146%, in functie de norma de poluare (inclusiv pentru hibride). De asemenea, creste cota impozitului special pe bunurile imobile si mobile de valoare mare (cladiri rezidentiale cu o valoare impozabila mai mare de 2,5 milioane lei si autoturisme cu o valoare de achizitie mai mare de 375.000 lei) de la 0,3% la 0,9%.

Pentru bunurile imobile, baza de impozitare la care se aplica cota de 0,9% o reprezinta valoarea impozabila stabilita pentru taxele locale, care inregistreaza o crestere semnificativa asa cum am mentionat mai sus.

Majorarea fiscalitatii in 2025 era previzibila ca urmare a deficitului bugetar foarte mare din ultimii ani si a angajamentelor luate prin PNRR. In acest sens, analiza Bancii Mondiale, realizata ca parte din reforma cadrului fiscal din PNRR, a generat multe din schimbarile implementate in Codul fiscal in ultimii ani. Suplimentar, au fost adoptate masuri controversate, precum impozitul minim pe cifra de afaceri, care nu a adus venituri insemnate la buget, dar a bulversat mediul de afaceri. In 2026, reforma cadrului fiscal, prevazuta in PNRR, se incheie, o singura masura importanta fiind amanata - impozitarea imobilelor la valoarea de piata. In schimb reforma administratiei fiscale ar trebui sa continue si chiar sa fie accelerata pentru a sustine o colectare mai eficienta a veniturilor bugetare. Totodata, disciplina bugetara, respectiv controlul mai strict al cheluielilor sunt esentiale pentru a nu mai avea loc cresteri de taxe.

Sursa foto: pwc romania