Tinerii din Generatia Z, tot mai aproape de epuizare la locul de munca. Cum pot angajatorii sa-i salveze de la burnout
tineri angajatigeneratia zmillenialsburnoutepuizarewellbeing
Granitele dintre viata profesionala si cea personala sau estompat tot mai mult in ultimii ani, iar generatiile tinere par sa plateasca pretul cel mai mare pentru adaptarea la noile ritmuri de pe piata muncii. Un raport recent privind „Starea de bine la locul de munca 2026” arata ca angajatii din Romania, in special cei din Generatia Z si Millennials, resimt din plin presiunea burnout-ului si a stresului zilnic. Desi sunt mai conectati ca niciodata la tehnologie si la resurse de dezvoltare personala, acesti tineri par sa fie, paradoxal, si cei mai vulnerabili emotional.
Cercetarea arata ca 56% dintre Millennials si 55% dintre angajatii Gen Z raporteaza cresterea nivelului de stres, procente mai mari decat media globala. In Romania, fenomenul este si mai accentuat: 90% dintre angajati spun ca au experimentat
simptome de epuizare profesionala in ultimul an, iar 93% ar fi dispusi sa plece dintr-o companie care nu le ofera suport pentru sanatatea mintala si emotionala. Aceste cifre nu mai pot fi ignorate, ele aratandu-ne faptul ca bunastarea angajatilor devine o componenta strategica a succesului organizational.
Potrivit studiului, 92% dintre romanii care beneficiaza de initiative de wellbeing la locul de munca isi imbunatatesc performanta. Companiile care investesc in programe de sanatate fizica si mentala obtin, astfel, nu doar angajati mai fericiti, ci si un avantaj competitiv. In prezent, aproape 9 din 10 angajati considera ca angajatorul are o responsabilitate directa fata de starea lor de bine, iar 95% recunosc interdependenta dintre sanatatea fizica, emotionala si sociala.
9 din 10 angajati care beneficiaza de programe de wellbeing isi imbunatatesc performanta
„Wellbeingul nu mai este doar despre echilibrul personal, ci despre performanta colectiva”, explica Dan Moraru, Country Lead la 7card by Wellhub Romania. „Companiile care trateaza starea de bine ca parte a strategiei de business reusesc sa atraga si sa pastreze talentele care fac diferenta”, mai spune acesta. Cu alte cuvinte, investitiile in wellbeing s-au transformat in prezent in instrumente concrete de retentie, motivare si productivitate.
Unul dintre conceptele emergente din acest raport este cel de „al treilea spatiu” - locuri din afara casei si biroului unde oamenii se conecteaza, se relaxeaza si se reincarca. In locul intalnirilor la bar sau cafenea, angajatii aleg tot mai des sa se vada la sali de sport, studiouri de yoga sau huburi de wellbeing. 91% dintre respondenti spun ca astfel de locuri ii ajuta sa gestioneze mai bine stresul, iar 74% le viziteaza cel putin o data pe saptamana.
Totusi, barierele persista. Jumatate dintre angajati mentioneaza lipsa timpului, iar altii invoca lipsa de motivatie sau costurile asociate. Aici intervine rolul companiilor: prin oferirea de beneficii flexibile, acces la programe de fitness, consiliere psihologica sau abonamente la platforme de wellbeing, angajatorii pot crea un ecosistem care incurajeaza echilibrul real.
Generatia Z, in special, redefineste complet relatia dintre munca si sanatate. Pentru ei, terapia nu mai este un tabu, ci o componenta importanta a succesului personal. Aproape 70% dintre tinerii angajati considera consilierea psihologica cruciala pentru starea lor de bine, comparativ cu 59% dintre Millennials si doar o treime dintre Baby Boomers. Ei folosesc aplicatii de wellbeing, participa la sesiuni de mindfulness si cauta angajatori care inteleg nevoia de suport emotional constant.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML