Boboteaza, crenguta de busuioc si Udatul Ionilor
boboteazasfantul iondumnezeuiisus hristosaratarea domnului6 ianuarie7 ianuarietraditiiobiceiuriionbusuiocmagie
Boboteaza, piatra de temelie a botezului crestin si una dintre cele mai de seama sarbatori religioase de peste an, asezata la hotarul dintre magie si credinta, nu putea fi scapata din vizorul traditiilor.
Sau al superstitiilor. Lucrarea lui Dumnezeu, impletita insa cu trasaturile caracteristice ale practicilor misterioase savarsite cu acest prilej, marcheaza inca existenta celor pentru care miracolul nu ramane doar un cuvant.
Teofania, Epifania sau, mai pe romaneste, "Aratarea Domnului" revarsa astfel o bogatie de convingeri, de credinte, de sperante, amplificate de la an la an cu noi si noi aspecte, ce contureaza si mai bine tabloul fascinant al obiceiurilor populare. Botezul lui Iisus Hristos in apa Iordanului devine atat un prilej pentru rugaciuni izvorate din inimile evlavioase ale credinciosilor, cat si un motiv pentru ritualuri cu rezonante arhaice, desprinse parca din carti scrise cu randuri pagane.
In aceasta zi deosebita, 6 ianuarie, apele sunt dezlegate prin puterea Duhului Sfant, invocat prin rugaciuni asidue savarsite de preoti in timpul Sfintei Liturghii, dar si prin actiunea precisa, specifica de sfintire a apei si de metamorfozare a acesteia in aghiasma mare. O slujba speciala, dedicata unui element vital. Creator. Numai asa apa castiga din punct de vedere calitativ, fiind curatata, binecuvantata si menita sa scoata din neputinta pe cei in nevoi. Proprietatile sale curative nu sunt puse la indoiala de cei credinciosi, fiind dovedita rezistenta la nealterare a acestei ape in fata timpului.
Aghiasma, apa vesnic proaspata, cu un gust in care se simt urmele busuiocului, se intrebuinteaza la sfintirea caselor, la botezul copiilor. In cadrul rugaciunilor speciale pentru tamaduire sau al evenimentelor importante. Cum ar fi, de exemplu, sfintirea crucii, a clopotului, a vesmintelor bisericesti. Sau cu prilejul inceperii semanatului sau pentru purificarea apelor fantanilor. Leac isi gaseste si deochiul la copii. Crizele de nervi, patima alcoolului si chiar sterilitatea sunt combatute tot cu aceasta apa miraculoasa, insotita, evident, de rugaciuni pentru a-i spori eficienta.
Tot in ziua Bobotezei, copiii nascuti morti pot capata un nume. La solicitarea mamelor, preotul oficiaza o slujba la mormantul lor, turnand aghiasma mare si inchipuind un botez. Numele ales este Ion. Procedura se repeta trei ani consecutiv, dupa care se considera ca sufletele micutilor sunt salvate de intuneric.
In satele din nordul tarii regasim un obicei cel putin straniu. "Iordanitul" femeilor. Un fel de petrecere a acestora. Cantec si joc toata noaptea. Alimente si bautura furnizate tot de respectabilele doamne. Care, spre dimineata, ies in ulita si ii iau pe sus pe barbatii trecuti intamplator (sau nu!) in aria periculoasa. Dusi la rau, acestia sunt "botezati" in apele acestuia.
O datina valida inca in unele regiuni ale tarii este integrarea tinerelor neveste in comunitatea femeilor casatorite. Componenta de baza folosita in acest scop nu poate fi alta decat apa. Udarea cu apa din fantana sau de rau pecetluieste ritualul si toata lumea e multumita.
Un obicei arhicunoscut este si practica legata de visarea ursitului pentru tinerele necasatorite. Cele care doresc sa-si cunoasca viitorul sot isi rasucesc un fir rosu de matase pe degetul inelar si isi pun o crenguta de busuioc sub perna inainte de a intra in lumea viselor. Efectul e garantat.
"Trena" Bobotezei are o lungime fixa intotdeauna. 7 ianuarie, Ziua Sfantului Ion. O festivitate care incheie frumos ciclul sarbatorilor de iarna. Si care ne "coloreaza" atentia cu un alt obicei: "Udatul Ionilor". O sarcina dusa la indeplinire cu mare satisfactie in Transilvania si Bucovina. Alaiul trece cu pompa, conducand toti "Ionii" satului pana la rau , unde urmeaza "purificarea" lor. Nu se supara nimeni, mai ales ca se lasa si cu o mare petrecere, in care participa cot la cot atat "agresorii", cat si "victimele" udate. Ceea ce inseamna cam... tot satul.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
