Problema este ca exact ce a facut Dan Diaconescu de ani buni incoace, adica un fel de bisnita cu sentimentele oamenilor, fac acum mai multe televiziuni, care si-au alcatuit grilele sau au nascocit emisiuni cu nimic mai presus decat gangavelile celui care si-a facut din televiziune partid si din minciuna un mod de viata. Reteta imaginata de Dan Diaconesc, un fel de Caritas cu sentimentele oamenilor simpli, este acum la mare moda prin mai toate televiziunile de la noi, unde greu mai poti gasi, zapand pe telecomanda, o emisiune serioasa.
Si atunci cred ca nu e drept sa dam libera exprimare tuturor copiilor si sa-i interzicem in continuare originalului sa se produca pe micul ecran. Ma gandesc ca multe dintre marile dileme ale prezentului tarii, dar si ale viitorului sau, si-ar fi gasit rezolvarile cele mai spectaculoase in emisiunile mogulului din garsoniera, iar vedete incontestabile ca Oana Zavoranu, Serghei Mizil sau Magda Ciumac n-ar mai fi stat acum in umbra, cuminti si nebagate in seama de nimeni.
Primul, dupa Prigoana bineinteles, care a sesizat ca gunoiul n-are miros si valoreaza mai mult decat orice pe lumea asta, a fost Dan Diaconescu, care a dus batjocura la un nivel nemaintalnit in presa romaneasca. L-au urmat altii, copiind formatul OTV si adaugand diverse accesorii din productii internationale: pupitre de talk-show, canapele, formatii de acompaniament, asistente, dansatoare si bagatori de seama.
Toate televiziunile, cu mici exceptii, s-au otevizat in timp ce originalul a intrat la apa, s-a facut mic-mic si s-a evaporat, neavand, se pare, nicio sansa sa reapara. CNA-ul s-a agitat, si-a schimbat componenta, a dat amenzi in stanga si in dreapta, a cheltuit resurse fantastice, dar nu a aratat nici un moment ca a sesizat amploarea fenomenului de bagatelizare si trecere in derizoriu a unor productii televizate. Idolii de astazi ai tinerilor sunt niste surogate de vedete care si-au cladit faima speculand gustul indoielnic al unei parti a publicului si apetenta unei alte parti pentru violenta, sange si brutalitate. Lupta pentru audiente se face insultand, scormonind vietile oamenilor, chiar si ale celor morti, bagatelizand subiecte importante si transformand dezbaterea publica intr-o sueta in fata blocului, spargand seminte de zor. Iar reclamele care insotesc astfel de emisiuni sunt, evident, cele cu seminte si bere.
Nu poti sa nu te intrebi daca exista televiziune adevarata, de calitate, dupa Dan Diaconescu. Raspunsul in acest moment este NU. Cu exceptia unor emisiuni serioase, care castiga si distinctii internationale sau aprecierea unor profesionisti de marca, ratacite in grilele de programe ale televiziunilor noastre, sanse de a reveni la o viata normala urmarind productii normale, relaxante si, mai ales, educative, nu exista. Nu trebuie sa ne miram ca viata noastra este agitata, uneori dramatica, alteori mizerabila, din moment subconstientul nostru este asaltat de tot felul de subiecte televizate avand aceste tente. Multi oameni de televiziune folosesc o sintagma prin care cred ca scapa de orice responsabilitate: Nu iti place, ai la indemana telecomanda! Din pacate nu a mai ramas decat un singur buton care reprezinta salvarea multora dintre noi. Cel care inchide, definitiv, televizorul. Va indemn sa cititi, sa mergeti la teatru, la opera, la concerte si sa nu uitati ca in curand incepe festivalul George Enescu.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
