ANALIZA. Criza petrolului loveste preturile metatelor pretioase. Ce se intampla cu aurul si argintul

 

Petrolul brut ramane cea mai clara expresie a greutatii economice a conflictului. Pretul petrolului Brent a urcat la peste 110$ la inceputul sesiunii de luni, dar s-a corectat la aproximativ 101$ pe baril dupa ce presedintele Trump a declarat ca SUA vor amana planul de a ataca infrastructura energetica a Iranului, in urma a ceea ce el a numit „discutii productive” cu aceasta tara. Chiar si dupa aceasta scadere, in ultima luna pretul petrolului Brent s-a majorat cu 41%. Cresterea extraordinara a preturilor a fost declansata de inchiderea efectiva a Stramtorii Hormuz, ingusta cale navigabila prin care trece aproximativ 20% din aprovizionarea zilnica mondiala cu petrol transportat pe mare. Acest lucru a generat o criza de aprovizionare si un val de ingrijorari la nivel global.

 

Perturbarea energetica este partial structurala, nu doar speculativa: atacurile asupra rafinariilor si infrastructurii de stocare din Golf au provocat unele daune de durata si au amplificat temerile legate de aprovizionare.  Pe 2 martie, QatarEnergy a oprit productia de GNL in urma unui atac cu drone iraniene, punand sub presiune piata globala a GNL, care se bazeaza pe Qatar pentru o cincime din aprovizionarea sa. Seful Agentiei Internationale pentru Energie estimeaza ca cel putin 40 de active energetice critice din noua tari din Orientul Mijlociu au fost „grav sau foarte grav avariate”, iar acest lucru ameninta sa mentina preturile petrolului la un nivel ridicat pentru o perioada mai lunga, chiar daca razboiul din Iran s-ar incheia in curand.

 

Evolutia aurului pe parcursul conflictului nu a fost nici ea liniara. Cand atacurile SUA si ale Israelului l-au ucis pe Liderul Suprem al Iranului in ultima saptamana din februarie, pretul aurului a crescut cu 5,2% peste noapte, atingand pentru scurt timp 5.418 dolari pe uncie pe 2 martie. Inainte de inceperea conflictului, J.P. Morgan a adoptat o pozitie agresiv-optimista, prognozand ca aurul ar putea ajunge la 6.300 de dolari pana la sfarsitul anului.

Raliul s-a dovedit insa de scurta durata. Ieri, pretul spot al aurului s-a prabusit la 4.135 de dolari pe uncie, stergand in cateva ore castigurile inregistrate in saptamanile precedente de pe urma situatiei  geopolitice. Aurul a pierdut 15% din valoarea sa in ultima luna. Argintul s-a descurcat si mai prost, pierzand aproape 20% in ultimele 30 de zile.

 

Instabilitatea aduce riscuri, investitorii cerand prime mai mari. Randamentul obligatiunilor de stat americane pe 10 ani a crescut cu aproape 0,5 puncte procentuale de la inceputul lunii, ajungand la 4,421%, cel mai ridicat nivel din vara anului 2025 incoace. Cresterea ratelor exercita o presiune descendenta asupra actiunilor si intareste monedele, ceea ce, la randul sau, devalorizeaza active precum aurul. In paralel, piata asista la vanzari rapide, pe masura ce investitorii isi incaseaza profiturile obtinute din cresterea de 66% a aurului de anul trecut. Ceea ce observam seamana cu un eveniment clasic de lichidare de pozitii, caracterizat prin iesiri din ETF-uri, vanzari fortate si investitori care isi inchid pozitiile pentru a-si acoperi pierderile din alte parti. Aceasta schimbare eclipseaza temporar sprijinul structural oferit de achizitiile bancilor centrale, care au constituit piatra de temelie a tendintei ascendente a pretului aurului pe termen lung.

 

Mecanismul care leaga toate cele trei marfuri intr-o bucla de feedback descrescatoare pentru metalele pretioase este inflatia. Preturile ridicate ale petrolului determina cresterea costurilor in intreaga economie globala, fortand bancile centrale sa amane reducerile de dobanzi pe care pietele le asteptau. Activele fara randament, precum aurul si argintul, devin structural mai putin atractive intr-un mediu cu dobanzi mai mari pe o perioada mai lunga de timp, iar aceasta este tocmai capcana pe care a creat-o razboiul din Iran. Astfel, petrolul creste din cauza conflictului, inflatia creste din cauza petrolului, asteptarile privind dobanzile se consolideaza din cauza inflatiei, aurul scade din cauza cresterii ratelor dobanzilor, in timp ce argintul, care are o dubla utilizare ca activ de refugiu si metal tehnic, este afectat de perspectivele unei incetiniri a economiei globale. Ironia este ca tocmai criza care trebuia sa dea aurului vant in panze a devenit acum ancora sa grea.
 

Dinamica tripartita depinde acum de o singura variabila: cat va dura conflictul. O rezolvare rapida ar putea face ca pretul petrolului Brent sa se prabuseasca inapoi spre 65 de dolari, ceea ce ar usura presiunea inflationista si ar putea reaprinde raliul aurului. Un razboi prelungit risca insa sa mentina pretul petrolului la peste 100 de dolari, sa mentina inflatia la un nivel ridicat si sa lase metalele pretioase intr-un echilibru incomod, refugii sigure din punct de vedere tehnic, dar practic impovarate de chiar criza de pe urma careia ar fi trebuit sa beneficieze. 

 

Deocamdata, Stramtoarea Hormuz influenteaza soarta tuturor celor trei. Petrolul este cea mai puternica voce a marfurilor in acest razboi. Luni, pretul petrolului Brent a scazut cu aproximativ 12%, pe fondul vestilor pozitive. Acest lucru sugereaza ca, in prezent, piata introduce in pret o sansa mai mare de dezamorsare a conflictului decat inainte. Dar investitorii sunt nervosi, iar orice schimbare a stirilor ar putea readuce fluctuatiile mari de pe pietele financiare.

 

Sursa foto: freepik.com