Cat primesc romanii la pensie fata de salariu. Diferente usturatoare pentru batrani, de sub 60% din cat luau in tinerete
pensiecresteri pensiipensii mai maripensionarisalariati
Romania se confrunta in ultimii ani cu o provocare demografica si economica majora, specialistii tragand in repetate randuri semnale de alarma in legatura cu cresterea numarului de pensionari in raport cu salariatii si cu prapastia tot mai mare dintre veniturile obtinute la pensie si cele din perioada activa de munca.
Potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica (INS), in trimestrul al doilea din 2025, tara noastra avea 4,9 milioane de pensionari, cu 18.000 mai multi decat in primele trei luni ale anului. Situatia actuala ridica semne serioase de intrebare asupra sustenabilitatii sistemului public de pensii si asupra nivelului de trai al celor retrasi din activitate.
Dintre acestia, peste 770.000 de romani primesc pensie desi au sub 65 de ani, numar mai mare decat intreaga populatie a judetului Iasi, spre exemplu. Cei mai multi se regasesc in Capitala, unde aproximativ 133.000 de persoane beneficiaza de pensie, ceea ce inseamna ca mai mult de un sfert din locuitorii Bucurestiului traiesc din aceste venituri. Judetele Cluj si Prahova completeaza podiumul, fiecare avand zeci de mii de pensionari. In Cluj, raportul arata ca unul din patru cetateni este pensionar, semnal clar al unui proces de imbatranire accelerata a populatiei.
Pensia medie lunara nu este nici de 3.000 de lei
Pensia medie lunara pentru toate categoriile a fost de 2.932 lei, in crestere cu doar 0,5% fata de trimestrul precedent. In cazul pensiilor de asigurari sociale de stat, valoarea medie a ajuns la 2.813 lei, echivalent cu doar 59,6% din
salariul mediu net din Romania. Practic, un roman care a muncit toata viata ajunge sa primeasca, la pensie, putin peste jumatate din veniturile obtinute cand era activ. Cresterea pensiilor a fost semnificativ mai mica decat rata inflatiei, ceea ce inseamna ca puterea de cumparare a varstnicilor continua sa scada.
Disparitatile teritoriale sunt la fel de ingrijoratoare. Daca in Bucuresti pensia medie depaseste 3.500 de lei, in judete precum Botosani, Vrancea sau Giurgiu pensionarii se descurca cu mai putin de 2.300 de lei lunar. Diferenta dintre cel mai mic si cel mai mare venit mediu la pensie este de peste 1.300 de lei, ceea ce accentueaza inegalitatile regionale deja existente. Situatia este si mai grava in judetele cu un raport dezechilibrat intre pensionari si salariati. In timp ce in Capitala si Ilfov exista doar 4 pensionari la 10 angajati, in Teleorman sunt 14 pensionari la fiecare 10 salariati, iar in Vaslui 13.
Structura pensionarilor scoate si ea in evidenta unele probleme majore. Cei mai multi sunt beneficiari de pensii pentru limita de varsta – aproape 4 milioane, dintre care peste jumatate sunt femei. Totusi, statisticile arata ca pensia medie a femeilor este semnificativ mai mica decat a barbatilor. La pensia pentru limita de varsta, femeile primesc doar 61,2% din venitul mediu al barbatilor. Situatia devine si mai dramatica in cazul pensiilor pentru stagiu incomplet de cotizare, unde femeile incaseaza sub jumatate din ce primesc barbatii. Doar la pensiile anticipate diferentele sunt ceva mai reduse, dar decalajul ramane vizibil.
Aceste cifre scot la iveala atat unele problemele structurale ale sistemului de pensii, cat si efectele inechitatilor de gen si de cariera. Femeile au in general cariere mai fragmentate, perioade mai lungi de intrerupere pentru cresterea copiilor si, adesea, locuri de munca mai prost platite. Toate aceste aspecte se reflecta in pensiile mult mai mici, ceea ce le expune la un risc mai ridicat de saracie la batranete. In acelasi timp, discrepantele teritoriale arata ca un pensionar dintr-un judet mai sarac este condamnat la un trai mult mai greu decat unul dintr-un centru urban dezvoltat.
In ciuda cresterilor procentuale anuntate de autoritati, realitatea din teren arata ca pensionarii pierd teren in fata inflatiei. Cu pensii medii care abia acopera costurile unui trai decent si cu diferente uriase intre regiuni si categorii sociale, batranetea in Romania ramane o provocare financiara majora. Mai mult, raportul tot mai dezechilibrat intre numarul de pensionari si cel al angajatilor ridica probleme serioase legate de viitorul sistemului public de pensii, care risca sa devina tot mai greu de sustinut.
Citeste si: Cresterile salariale din 2025 au fost sterse de inflatie – vezi ce transe de venit sufera cel mai mult
Sursa foto: freepik.com