Consilier BNR neaga colapsul economic: Inainte de venirea guvernului Bolojan, economia Romaniei chiar era pe marginea prapastiei

 

 Intr-un editorial publicat pe Contributors, consilierul BNR subliniaza ca s-a saturat "ca de mere padurete de toate Cassandrele care prevad prabusirea economiei si a intregii tari sub povara programului criminal al guvernului Bolojan".

 

 

"Pe unde ma duc, pe unde ma intorc, oriunde, pe multe posturi de tv si pe social media, nu aflu decat de tragedia care ne loveste, pas cu pas, vinovat fiind, evident, primul ministru, care a taiat, ca un contabil idiot, drepturile castigate de cei multi. O cobzareala de doi bani, din fericire foarte departe de realitate. Cum stau de fapt lucrurile?", a mai spus oficialul Bancii Nationale.

 

 

Economistul invita cititorii sa priveasca tabloul economic de ansamblu, cu date bine conturate inainte de venirea guvernului Bolojan la Palatul Victoria. Economistul sustine ca inainte ca puterea executiva sa fie preluata de actuala coalitie, economia tarii era chiar "pe marginea prapastiei".

 

"Inainte de venirea guvernului Bolojan, economia Romaniei chiar era pe marginea prapastiei; un deficit de 9,3% din PIB intr-un an fara nicio criza, de niciun fel, este doar masura iresponsabilitatii guvernului tarii, care ne-a adus efectiv in pragul unei prabusiri totale, la inceputul anului trecut. Ce inseamna asta? Ar fi inceput cu rating-ul de tara dus la categoria “gunoi”, urmat imediat de inchiderea totala a pietei de capital si de o fuga dramatica a investitorilor, inclusiv cei romani. Am fi ajuns la o prabusire adevarata si de lunga durata a economiei.

 

In acest sens, toti latratorii la luna sa vada ce s-a intamplat in Grecia, o tara din zona euro, sustinuta masiv de celelalte tari cu aceeasi moneda; cu toate acestea, nivelul de trai al locuitorilor Greciei a scazut de-a lungul a doua decenii, adica in perioada 2004-2024! La noi, in aceeasi perioada, a crescut cu 134%!!! Sau, cu alte cuvinte, nu programul de reducere a deficitului adoptat de guvernul Bolojan este rau, ci dezastrul de la care acest guvern a pornit!

 

In aceasta situatie, reducerea imediata a deficitului bugetar era o prioritate absoluta si inevitabila. Un deficit care ar fi ajuns la 10-11% in 2025 era inaceptabil – nu neaparat pentru noi, ci pentru creditorii Romaniei. Traiam cu mult, cu foarte mult peste cat produceam. Iar asta este o realitate dura si indiscutabila. Sa nu ne ascundem dupa degete: politicienii care critica decizia de strangere a curelei sunt fie complet ignoranti, fie fac jocul unor forte, posibil externe, destabilizatoare.

 

Reducerea deficitului asta inseamna: a strange cureaua; a consuma mai putin; a trai ceva mai putin bine decat inainte. Aici, desigur, discutiile pot merge la nesfarsit, mai ales ca, dinspre toti cei care au fost nevoiti sa stranga cureaua, am auzit strigate ca din gura de sarpe: de ce ei, de ce nu altii? Cu siguranta, ar fi existat solutii mai putin dureroase, pregatite cu mai multa grija. Doar ca a existat o constrangere absoluta: timpul. Ca in povestea cu Petrica si lupul, dupa ce guvernul precedent jurase ca in 2024 va reduce deficitul de la 7 la 5%, dar de fapt l-a crescut la peste 9%, era cu totul absurd sa ne imaginam ca pietele ar fi inghitit alte promisiuni fantasmagorice pentru 2025, iar in fapt pe plan intern balul pe datorie sa continue", a explicat economistul.

 

 

"Date pentru sfarsitul anului nu sunt inca disponibile, dar cele care exista arata ca lucrurile se indreapta in directia corecta – oricat se zvarcolesc pe aceasta tema toate Cassandrele, platite de cine stie cine sau doar idioti utili. Sincer, cand vad acribia cu care sunt vanturate pe toate canalele posibile stiri despre apocalipsa spre care ne indreptam, ma intreb foarte serios: oare toti acestia sunt veniti de pe alta planeta sau au o agenda ascunsa, urmarind destabilizarea tarii? Pentru ca distanta intre ce urla ei si realitate este abisala. 

 

Cel mai sintetic indicator este evolutia produsului intern brut (PIB). In 2024 cresterea a fost de doar 0,8%, desi pedala cheltuielilor publice a fost apasata pana la podea. Anul care abia s-a incheiat pare sa fi inregistrat o crestere mai mare a PIB, nu o scadere. Nu este deloc exclus ca cifra la care vom ajunge sa depaseasca 1%, desi cresterea TVA si a altor taxe ar fi putut antrena o anumita comprimare a cererii agregate.

Daca cumva ea s-a produs (nu avem inca date concludente), a fost depasita de cresterea investitiilor si a productiei agricole, in special. Nu apocalipsa, ci o crestere putin mai buna decat in 2024!

 

Deficitul bugetar este mai redus decat in 2024. In 11 luni deficitul a ajuns la 6,4% din PIB anual si se pare ca va fi sub nivelul-tinta de 8,4% din PIB la sfarsitul anului, iar asta fara a se ascunde sub pres unele cheltuieli, cum se intamplase chiar in anul anterior. Inca nu avem date concludente pe capitole de venituri si cheltuieli, dar se pare ca incasarea TVA cunoaste un reviriment semnificativ – si indelung asteptat.

Dar colectarea veniturilor statului trebuie sa devina cu adevarat o prioritate, nu doar declarative.

 

Un alt reviriment indelung asteptat a fost in absorbtia fondurilor europene destinate Romaniei. Ministrul Dragos Pislaru a publicat o sinteza a rezultatelor, din care citez doar o cifra: ritmul de plata a fondurilor europene a crescut de la 86,6 milioane euro lunar in perioada ianuarie 2021-iunie 2025 (54 luni), la 456,2 milioane euro lunar in ultimele 6 luni din 2025. De altfel, atragerea fondurilor europene reprezinta un obiectiv major si este una din explicatiile ameliorarii cadrului macroeconomic dupa instalarea guvernului Bolojan. Dar subiectul este evitat cu grija de toti cei care asteapta si par sa isi doreasca apocalipsa, acum.

 

O veste buna pentru debitorii bancilor este scaderea IRCC de la inceputul anului, de la de la 6,06% la 5,68%. Ca urmare, rata medie la un credit imobiliar scade cu circa 50 lei lunar; o scadere suplimentara va avea loc in trimestrul urmator.

 

Nu sustin ca situatia ar fi foarte buna. Nu este. Avem o certa reducere a veniturilor reale ale populatiei, care se va accentua in acest an, cand vor fi resimtite atat inghetarea multor venituri, cat si cresterea impozitelor si taxelor, unele abia intrate in vigoare. Dar, asa cum spuneam la inceput, nu a fost inventata reducerea deficitului enorm, bugetar si de cont curent, in absenta unei reduceri a consumului. Aceasta reducere este totusi moderata, iar efectul ei va fi, pe de o parte, scaderea deficitului bugetar si, pe de alta parte, a celui de cont curent. De aceea, productia nationala nu va fi afectata semnificativ. Apocalipsa nu vine", a mai transmis consilierul BNR.

 

In incheierea analizei sale, economistul subliniaza ca problema reala a societatii romanesti nu este data de "cresterea cu 4% a pretului carburantului, ci in hemoragia uriasa de resurse pe care o avem dintr-o administratie publica obeza si indiferenta si un sector al intreprinderilor de stat ineficient, mare risipitor de resurse. Dar, in loc sa punem degetul pe rana, ne complacem intr-o vaicareala fara noima, in a produce confuzie si nemultumire publica. Cui prodest?".

 

Intregul material poate fi citit aici