Consiliul Fiscal a avizat bugetul pe 2026, dar avertizeaza ca echilibrul este fragil
bugetul romaniei 2026
Consiliul Fiscal a avizat constructia bugetara pentru 2026, dar a avertizat ca echilibrul pe care mizeaza Guvernul este fragil si depinde de mai multi factori de risc, interni si externi. In opinia publicata joi, institutia arata ca bugetul poate fi compatibil cu un deficit cash in jur de 6,25% din PIB, insa aceasta tinta st? sub presiunea tensiunilor geopolitice, a costurilor de finantare, a colectarii slabe si a intarzierilor din absorbtia fondurilor europene.
Consiliul Fiscal atrage atentia ca bugetul pe 2026 vine dupa o perioada in care Romania a fost obligata sa inceapa corectia unui dezechilibru bugetar sever. In 2024, deficitul a urcat la 8,7% din PIB in termeni cash si la 9,3% din PIB in metodologia ESA, cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeana. Fara masurile de corectie din 2025, situatia s-ar fi deteriorat si mai mult.
Bugetul, adoptat tarziu si intr-un context international complicat
Una dintre primele observatii ale Consiliului Fiscal este ca bugetul pe 2026 a fost adoptat cu intarziere, pe fondul dificultatilor politice si al deciziilor sensibile privind consolidarea fiscala. In acelasi timp, tabloul extern s-a inrautatit exact inainte de adoptarea documentului.
Institutia avertizeaza ca razboiul inceput la finalul lunii februarie in Orientul Mijlociu poate modifica semnificativ datele de plecare ale bugetului, mai ales daca va genera un nou soc energetic. „Cu putin timp inainte de adoptarea in Guvern a bugetului pentru acest an, a inceput un razboi in Orientul Mijlociu, care, daca va fi de durata, va avea consecinte severe pentru economiile europene, inclusiv cea a Romaniei, pe filiera unui nou soc energetic; vor fi influentate cresterea economica si inflatia.”
Consiliul Fiscal noteaza totusi ca deficitul ar putea ramane aproape de nivelul programat daca o inflatie mai ridicata decat cea anticipata va majora PIB-ul nominal suficient cat sa compenseze o economie mai slaba. Chiar si asa, institutia avertizeaza ca plauzibilitatea intregii constructii bugetare depinde de evolutia cadrului macroeconomic si de intensificarea tensiunilor globale.
Razboiul din Orientul Mijlociu, risc major pentru economie
Consiliul Fiscal atrage atentia ca tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu pot deveni unul dintre principalii factori care pot deraia scenariul macroeconomic pe care este construit bugetul. O escaladare sau prelungire a conflictului ar putea duce la scumpiri ale petrolului si gazelor naturale, ceea ce s-ar transmite rapid in inflatie si in costurile pentru economie.
Un astfel de soc energetic ar putea afecta atat cresterea economica, cat si veniturile bugetare, in timp ce volatilitatea de pe pietele financiare internationale ar putea creste costurile de finantare pentru statele cu deficite ridicate, inclusiv Romania.
Tinta-cheie: deficit de 6,25% din PIB in 2026
Evaluarea central? a Consiliului Fiscal este ca bugetul pe 2026 poate fi compatibil cu un deficit cash de aproximativ 6,25% din PIB, ceea ce ar insemna o noua etapa de ajustare dupa reducerea deficitului in 2025. Institutia subliniaza insa ca aceasta apreciere este facuta intr-o abordare prudenta si fara a include eventuale efecte severe ale conflictului din Orientul Mijlociu ori masuri suplimentare care ar putea aparea in acest context.
Corectia din 2026 este construita in principal prin majorarea veniturilor totale cu 1,3 puncte procentuale din PIB, in timp ce cheltuielile totale sunt prevazute sa scada doar marginal, cu 0,1 puncte procentuale din PIB. Eliminand componentele legate de fondurile europene, ajustarea se vede mai clar pe partea de cheltuieli, ceea ce arata ca reducerea deficitului este gandita in buna masura printr-un control strict al cheltuielilor publice.
Un mesaj puternic din document este ca ajustarea bugetara nu putea fi facuta exclusiv prin reduceri de cheltuieli. „Cresterea de taxe si impozite, desi dureroasa pentru cetateni, a fost necesara. Numai o taiere de cheltuieli (...) nu facea posibila atingerea tintei de deficit.” Masurile de corectie au avut costuri sociale vizibile: salariile si pensiile au fost inghetate, iar ajustarea a fost insotita de inflatie ridicata.
Crestere economica slaba, sustinuta mai ales de investitii si exporturi
Consiliul Fiscal considera realist scenariul macroeconomic folosit de Guvern, dar cu rezerve importante. Prognoza oficiala indica pentru 2026 o crestere economica de numai 1%, dupa o economie care a incetinit deja puternic.
Institutia remarca o schimbare de structura: motorul cresterii se muta dinspre consum catre investitii si export net, insa avertizeaza ca aceasta tendinta trebuie confirmata de datele viitoare. Eficienta investitiilor publice ramane o problema: desi volumul acestora a fost ridicat in 2024 si 2025, cresterea economica a ramas modesta.
„Razboiul” din interior: colectarea TVA si a taxelor
Nivelul foarte redus al veniturilor fiscale din Romania este vazut de Consiliul Fiscal drept una dintre cauzele profunde ale dezechilibrului bugetar. Ajustarea nu poate continua fara imbunatatirea serioasa a colectarii, in special la TVA si impozitul pe profit.
„Cresterea veniturilor fiscale printr-o colectare mult mai buna (...) este un razboi intern pe care Romania trebuie sa il castige; aici se va testa si vointa politica, capacitatea de a invinge grupuri de interese potrivnice.”
Nivelul scazut al veniturilor fiscale si bugetare este considerat o problema de securitate nationala, avand in vedere presiunile din ce in ce mai mari asupra bugetului public.
Datoria publica si aderarea la zona euro
Romania a depasit deja pragul de 60% din PIB pentru datorie publica, iar costurile de finantare raman ridicate. Consiliul Fiscal avertizeaza ca, daca ajustarea s-ar opri dupa 2026 si deficitul ar ramane ridicat, datoria publica ar putea urca spre 80% din PIB pana in 2034.
Daca traiectoria de consolidare continua, datoria ar putea atinge un varf de aproximativ 63% in 2027-2028, pentru ca apoi sa intre pe o panta descendenta si sa coboare sub 60% din PIB in 2030.
Dezechilibrele bugetare actuale fac imposibila, deocamdata, aderarea Romaniei la zona euro, care presupune deficite reduse si inflatie stabila pe termen lung.
Cheltuielile sociale si apararea, provocari pentru 2027-2029
Pentru perioada 2027-2029, reducerea deficitului este proiectata mai ales prin comprimarea cheltuielilor, in timp ce veniturile fiscale ar urma sa creasca modest. Aceasta strategie ridica semne de intrebare, mai ales in conditiile presiunilor mari pe cheltuielile cu personalul, asistenta sociala, dobanzile si apararea.
Absorbtia fondurilor europene, inclusiv PNRR, ramane o problema majora. Neabsorbirea banilor ar priva economia de investitii si ar putea genera o crestere neprevazuta a deficitului. La finalul lui noiembrie 2025, rata de absorbtie efectiva era doar de 15,2% pentru Programele Nationale si 13,4% pentru totalul Programelor Nationale si Regionale.
Consiliul Fiscal nu spune ca bugetul pe 2026 este nerealist, ci ca este vulnerabil. Tinta de deficit de 6,25% din PIB poate fi atinsa, dar numai daca economia nu este lovita de socuri externe majore, cheltuielile sunt tinute strict sub control, iar statul reuseste sa colecteze mai bine taxele si sa absoarba fondurile europene.
Sursa foto: freepik.com