Consiliul Fiscal, opinie pozitiva pe proiectul lui Bolojan de rectificare bugetara: Daca nu se iau masuri, Romania risca sa intre intr-o criza a datoriei suverane

 

Inainte de a-si exprima opinia propriu-zisa asupra proiectului, Consilul puncteaza cateva elemente de context, importante pentru a pozitiona aceasta initiativa a Guvernului in spatiu si timp:

 

Corectia bugetara din Romania are loc intr-un mediu international nefavorabil si tot mai incert, cu o situatie interna tensionata. O corectie bugetara de amploare nu poate avea loc fara a fi afectate negativ venituri ale cetatenilor si incasari ale firmelor, ceea ce genereaza nemultumiri.

 

Economia Romaniei, in pofida unor progrese importante in numeroase domenii, a avut o evolutie nesustenabila, mai ales in anii recenti – ilustrata de dinamica deficitului bugetar si cea a datoriei publice (ajunsa la cca. 59% din PIB in iulie 2025, de la 35% din PIB in 2019).

 

Corectia macroeconomica este absolut necesara, date fiind dimensiunea deficitului bugetar, costul finantarii deficitului bugetar si al refinantarii datoriei publice. Dar, in lipsa corectiei bugetare, Romania poate ajunge intr-o criza a datoriei suverane, cu efecte economice si sociale grave.

 

Inceperea corectiei bugetare in Romania si reforme in cadrul PNRR au corespondent in accesul in continuare la fonduri europene . Decizia CE urmeaza ca moment deciziilor celor trei mari agentii de rating de a reconfirma riscul suveran al Romaniei. In prima parte a anului exista probabilitatea mare a unei retrogradari a acestui risc.

 

Guvernul Romaniei a revizuit tinta de deficit cash si ESA pentru acest an la 8,4% din PIB, ce este un nivel ambitios, realizabil in evaluarile CF. In 2026, CF vede un deficit cash in jur de 6,5% din PIB. In lipsa masurilor de corectie din acest an, deficitul bugetar ar fi depasit 9% din PIB. Corectia bugetara poate fi punctul de inflexiune in restabilirea increderii in finantele publice din Romania, dar procesul este anevoios si va dura mai multi ani.

 

Consiliul subliniaza ca, dupa cum s-a mentionat si in opinia la prima rectificare bugetara din acest an, amploarea necesarului de ajustare este fara precedent pentru un stat membru al UE care nu se confrunta cu o criza financiara adanca sau cu un soc sever precum pandemia.

 

Romania trebuie sa isi corecteze deficitul, nu putem opera cu deficite de peste 9% din PIB, pentru ca riscam sa ajungem intr-o criza a datoriei suverane

 

"Deficitul bugetar din 2024 (8,67% cash si 9,3% ESA, ambele in PIB) a fost adancit in special prin cresteri de cheltuieli permanente. Afirmatia ca ajustarea deficitului bugetar duce la o criza economica omite ca Romania nu poate perpetua deficite de cca. 9% din PIB, ca se poate ajunge intr-o criza a datoriei publice. 

 

 

Din pacate, suntem obligati de circumstante sa fim prociclici in corectia dezechilibrelor (cand economia incetineste), fiindca s-a gresit in politica bugetara in ultimii ani (prin prociclicitate cand economia se redresa dupa pandemie si criza energiei)", a spus Consiliul.

 

In Romania, nivelul veniturilor fiscale este foarte jos (28,7% din PIB in Romania, fata de 35% in Cehia, 35% in Ungaria, 37,5% in Polonia si 40,1% media UE, in anul 2024), fapt ce rezulta si din neglijarea necesitatii de a avea venituri fiscale care sa poata satisface nevoile societatii romanesti – nu in ultima instanta, nevoia de a avea un nivel sustenabil al datoriei publice. 

 

 

O colectare mai buna a veniturilor fiscale este o problema de siguranta nationala, avand in vedere nevoile bugetului public si contextul international. Inghetarea salariilor bugetarilor si non-indexarea pensiilor, masuri adoptate in decembrie 2024, nu au stopat cresterea lor medie nominala in 2025; la pensii s-a simtit impactul anualizat al recalcularii, la salarii, al cresterilor ce au fost operate in 2024.

 

 De aceea, volumul cheltuielilor cu pensii si salarii a continuat sa creasca in 2025, chiar daca inflatia erodeaza din ponderea acestora in PIB.

 

CF a subliniat in documentele sale ca ajustarea deficitului bugetar nu se poate face exclusiv pe partea de cheltuieli si aceasta judecata se verifica in configuratia masurilor initiate de Guvern. 

 

Teza potrivit careia s-ar putea obtine o colectare imediata mult mai buna de taxe si impozite, care sa evite schimbari in regimul fiscal, este iluzorie. Si reducerea masiva de cheltuieli bugetare care sa evite schimbari in regimul fiscal nu era posibila, data fiind urgenta corectiei.

 

 O rectificare ce muta tinta de deficit bugetar pentru 2025 de la 7,04% (cum era in bugetul aprobat) la 8,4% din PIB nu poate fi considerata drept „pozitiva”, intrucat in judecarea corectiei bugetare se cuvine sa avem in vedere nivelul deficitului bugetar care s-ar inregistra intr-un scenariu cand nu s-ar fi adoptat masuri de ajustare. 

 

Reperul ce indica natura rectificarii bugetare din septembrie 2025 este un nivel al deficitului de peste 9% din PIB in lipsa masurilor de corectie. Impactul masurilor pentru 2025 ar fi de circa 0,6% din PIB, daca nu se au in vedere optimizari in efectuarea de investitii publice. Investitiile publice (ce includ si pe cele finantate din bani europeni) ar fi, potrivit rectificarii bugetare, de circa 7,8% din PIB, ceea ce este de pus in relatie si cu faptul ca in 2026 se termina finantarea din PNRR. Aceste investitii atenueaza din impactul contractionist al corectiei bugetare. 

 

Deficitul bugetar din Romania este un exemplu de dominanta fiscala, care nu numai ca vulnerabilizeaza accesul la finantare si refinantare in sine, dar exercita si o presiune mare asupra conduitei politicii monetare.

 

 Alaturi de Ungaria, Romania are cea mai inalta rata de politica monetara (6,5%). Trebuie remarcat aici sindromul deficitelor gemene, cu un deficit de cont curent ce a depasit 8% din PIB in 2024 si care s-a finantat preponderent prin imprumuturi. Dimensiunea deficitelor gemene singularizeaza Romania in cadrul UE. 

 

 

Corectia bugetara este absolut necesara si pentru a mentine increderea in moneda nationala. Evolutia mediului international (razboi comercial, incetinire de activitate economica in Europa, fragmentare economica si regionalizare de fluxuri comerciale, nevoia de crestere de cheltuieli cu apararea, tensiuni geopolitice, incertitudini ce cresc aversiunea fata de risc, etc.) complica corectia bugetara din Romania. 

 

Exista o povara suplimentara a cresterii cheltuielilor militare in anii ce vin. Programul SAFE al UE poate ajuta corectia bugetara si intarirea capacitatii de aparare a Romaniei. Reducerea evaziunii fiscale este obligatorie in perioada urmatoare si este o cale de a reduce deficitul bugetar si dupa 2026. Reforma ANAF (ce include digitalizarea) este esentiala in acest scop.

 

Corectia este dureroasa pentru ca implica o reducere a absorbtiei interne de bunuri si servicii. In plus, corectia, asa cum este anvizajata in anii 2025-2026, are o natura regresiva, ceea ce aduce in discutie o chestiune de echitate. La acest aspect s-au referit si analize ale OCDE, FMI, Bancii Mondiale si Comisiei Europene. 

 

Masuri de sprijin pentru unele activitati economice se pot practica prin fonduri europene (PNRR si alte programe) si credite fiscale, dar, in ansamblu, corectia bugetului exclude un impuls fiscal pozitiv, iar politica monetara nu poate fi relaxata, avand in vedere necesitatea de a preveni presiuni pe moneda nationala. 

 

CF: "Nu este surprinzator ca fiecare grup social sau de interese cauta sa participe cat mai putin la efortul de ajustare. Important este sa nu se ajunga la blocaje, la dezordine sociala si politica"

 

 

Pe partea de venituri, fata de prima rectificare, se constata o revizuire ascendenta marginala a veniturilor fiscale (+0,1 mld. lei, in principal ca urmare a majorarii proiectiei incasarilor din impozitul pe profit, concomitent cu diminuarea altor impozite pe venit, profit si castiguri din capital) si nefiscale (+0,4 mld. lei), in timp ce veniturile din contributii de asigurari raman la acelasi nivel. Aceste majorari sunt insa anulate de revizuiri negative la nivelul fondurilor europene, atat in ceea ce priveste sumele aferente cadrului financiar multianual (-0,4 mld. lei), cat si in ceea ce priveste componenta de granturi a PNRR (-1,9 mld. lei). 

 

Pe partea de cheltuieli, fata de prima rectificare, se consemneaza o majorare a plafoanelor in principal pentru bunuri si servicii (+0,6 mld. lei), asistenta sociala (+1 mld. lei), cheltuieli de capital (+2,1 mld. lei) si pentru proiectele din fonduri nerambursabile aferente CFM 2014-2020 (+3,1 mld. lei). Aceste cresteri sunt insa compensate de reduceri ale altor categorii, mai ales: dobanzi (-1,1 mld. lei), proiecte finantate din fonduri nerambursabile (-3,3 mld. lei), proiecte cu finantare din componenta de granturi a PNRR (-2,1 mld. lei) si din componenta de imprumut a PNRR (-0,6 mld. lei).

 

Modificarile operate de noul proiect de rectificare bugetara sunt, in general, in linie cu executia bugetara la 10 luni. Datele preliminare indica un deficit cash de 5,7% din PIB, in scadere cu 0,5 pp fata de aceeasi perioada a anului 2024. Avand in vedere particularitatile executiilor bugetare din ultimele luni ale anului si in conditiile gestionarii prudente a cheltuielilor bugetare, distanta de 2,7 puncte procentuale pana la tinta anuala de 8,4% din PIB poate fi suficienta pentru incadrarea in deficitul asumat.

 

Noul proiect de rectificare bugetara opereaza ajustari marginale la nivel agregat, mentinand tinta de crestere a veniturilor totale la +17%, un nivel similar cu cel din prima rectificare a BGC (+17,3%). Desi dinamica la 10 luni a veniturilor totale este inferioara acestor tinte (+12,3%), analiza pe categorii reflecta o imagine mai nuantata si, in general, pozitiva pentru veniturile fiscale, nefiscale si contributii. Astfel, in primele 10 luni, incasarile din venituri fiscale (+11,4%), contributii de asigurari (+10,5%) si venituri nefiscale (+9%) au inregistrat ritmuri de crestere superioare celor programate. In schimb, principala cauza a decalajului la nivelul veniturilor totale este sub-executia fondurilor europene (atat din cadrul financiar multianual, cat si din granturile PNRR). In consecinta, noul proiect de rectificare bugetara revizuieste descendent tintele pentru fondurile europene. Cu toate acestea, chiar si aceste noi tinte par optimiste raportat la ritmul de absorbtie curent.

 

 

"Executia principalelor categorii de venituri fiscale la 10 luni confirma impactul pozitiv al masurilor de consolidare adoptate la inceputul si in decursul anului (...)

 

In 2026, masurile adoptate in a doua jumatate a anului 2025 vor avea un efect pozitiv mai amplu asupra deficitului bugetar, pe fondul impactului anualizat al cresterii cotelor de TVA, introducerii CASS pentru veniturile din pensii mai mari de 3.000 lei, taxarii suplimentare a institutiilor de credit si jocurilor de noroc si cresterii suplimentare a accizelor, coroborat cu continuarea masurii de inghetare a salariilor si pensiilor din sistemul public. Un efect similar vor avea si masurile de restrangere a cheltuielilor bugetare. Suplimentar, masurile de crestere a impozitelor pe proprietate si pe autovehicule, adoptate in Parlament, dar aflate in dezbatere la Curtea Constitutionala, pot sprijini traiectoria descendenta a deficitului bugetar. Impactul estimat al acestor masuri poate conduce la un deficit in jur de 6,5% din PIB in 2026, ceea ce ar reprezenta o ajustare remarcabila fata de nivelul din 2024 si in linie cu angajamentele asumate de Romania in planul bugetar-structural pe termen mediu", mai noteaza CF.

 

 

Conform pachetului de toamna al semestrului european 2026, pentru Romania procedura de deficit excesiv ramane deschisa, avand obligatia de a reduce in continuare deficitul bugetar, insa Comisia Europeana apreciaza ca masurile intreprinse de tara noastra reprezinta pasi importanti catre consolidarea fiscala, confirmand ca nu exista riscul de suspendare a fondurilor europene pentru Romania. Cresterea cheltuielilor a fost limitata prin masurile adoptate de Guvern, cu perspective de reducere graduala a deficitului bugetar. Pentru Romania, fondurile europene reprezinta o oportunitate pentru dezvoltare, iar accesul la ele inseamna continuarea investitiilor europene pentru modernizarea tarii. La data de 31 octombrie 2025, conform datelor MIPE, rata de absorbtie efectiva a fondurilor europene aferente CFM 2021-2027 (rambursari de la Comisia Europeana) era de 11,7% (3,6 mld. euro)5 . In cazul PNRR, conform datelor MF, la data de 30 septembrie, rata de absorbtie efectiva pe componenta granturi (exclusiv prefinantari) era de 31,6%6 . De remarcat ca in luna noiembrie 2025, Comisia Europeana a aprobat PNRR revizuit al Romaniei7 , iar MIPE a lansat Tabloul de bord, ce reprezinta o platforma interactiva prin care sunt monitorizate proiectele implementate prin PNRR.

 

Conformarea cu regulile fiscale Proiectul celei de-a doua rectificari bugetare pe anul 2025 prevede modificarea plafoanelor in termeni nominali pentru unii dintre indicatorii specificati in cadrul fiscalbugetar pe anul 2025 (stabilite initial prin Legea nr. 8/2025 si apoi amendate cu ocazia primei rectificari bugetare prin OG nr. 50/2025), dupa cum urmeaza: 

 

• plafonul nominal al cheltuielilor totale ale BGC, exclusiv asistenta financiara din partea Uniunii Europene si a altor donatori este majorat cu 0,5 mld. lei, pana la nivelul de 745 mld. lei; 

• plafonul nominal al deficitului primar al BGC s-a majorat cu 1,1 mld. lei fata de limita prevazuta prin OG nr. 50/2025, in vreme ce cheltuielile cu dobanzile s-au redus fata de proiectul primei rectificari cu 1,1 mld. lei.

 

In ceea ce priveste deficitul nominal al BGC, acesta s-a mentinut in limita prevazuta prin OG nr. 50/2025, pe fondul revizuirii cu aceeasi suma a veniturilor, respectiv a cheltuielilor BGC la cea de-a doua rectificare in raport cu valorile din prima rectificare (-1,8 mld. lei atat pe venituri, cat si pe cheltuieli). Plafonul datoriei publice, conform metodologiei Uniunii Europene, a fost majorat cu ocazia celei de-a doua rectificari bugetare pana la nivelul de 60% din PIB, fata de 59,6% din PIB in prima rectificare. 

 

Conform LRFB, atingerea acestui prag are implicatii privind politica fiscal-bugetara. Proiectul de ordonanta a Guvernului privind a doua rectificare a bugetului de stat pe anul 2025 stipuleaza derogarile necesare de la regulile fiscale instituite de LRFB si redefineste plafoanele agregatelor bugetare in concordanta cu nivelurile prevazute in propunerea de rectificare. 

 

Aceasta opinie preliminara a CF a fost aprobata de Presedintele Consiliului Fiscal, conform prevederilor art. 56, alin (2), lit. d) din Legea nr. 69/2010 republicata, in urma insusirii acesteia de membrii Consiliului, prin vot, in sedinta din data de 28 noiembrie 2025.

 

Sursa foto: freepik.com