De ce nu scad ratele? Mesajul dur transmis de BNR pentru milioane de romani
rate la bancadobanda cheiebnrinflatie
Sperai la o scadere a ratelor bancare in perioada urmatoare? Ei bine, vestile nu sunt prea bune, asa ca vei mai avea de asteptat! In ciuda presiunilor venite din mediul de afaceri si din partea consumatorilor, Banca Nationala a Romaniei (BNR) a decis, la inceputul lunii octombrie, sa mentina dobanda-cheie la 6,5%, pentru a tine sub control inflatia care a urcat, din nou, aproape de pragul de 10%.
Decizia BNR a venit intr-un moment cat se poate de dificil pentru economia romaneasca: preturile cresc, salariile se majoreaza, dar productivitatea stagneaza. In acelasi timp, taxele mai mari si liberalizarea pretului la energie au amplificat scumpirile. „Mentinerea dobanzii este esentiala pentru stabilitatea preturilor si o crestere sustenabila”, a transmis Consiliul de Administratie al BNR.
Dupa o perioada de relativ calm in primavara, inflatia a revenit in forta in vara.
Rata anuala a inflatiei a urcat de la 5,66% in iunie la 9,85% in august, potrivit datelor BNR. Eliminarea plafonarii preturilor la energie electrica, de la 1 iulie, a avut efect imediat, iar majorarea TVA si a accizelor, de la 1 august, a impins in sus aproape toate costurile.
Scumpirile nu s-au limitat la facturile de curent sau carburanti. Preturile alimentelor procesate, ale serviciilor si produselor de baza au crescut si ele, ducand inflatia de baza la 7,9%. Practic, toate bunurile „de zi cu zi” au devenit mai scumpe, chiar si in absenta unor socuri externe majore.
In acelasi timp, piata muncii ramane tensionata, iar companiile se plang ca nu gasesc personal calificat. Chiar daca ritmul de crestere a salariilor s-a temperat, nivelul lor continua sa alimenteze inflatia, pentru ca firmele sunt nevoite sa transfere costurile suplimentare in preturi. In sectorul privat, presiunile sunt cele mai mari, in timp ce in sectorul public, masurile de austeritate si majorarile de taxe pot reduce consumul in lunile urmatoare.
BNR avertizeaza ca, fara o disciplina fiscala stricta, eforturile bancii centrale de a stabiliza economia ar putea fi anulate. Practic, Guvernul si BNR trebuie sa traga in aceeasi directie. Mai exact, daca statul cheltuie prea mult, politica monetara devine ineficienta.
Economia Romaniei merge „cu frana de mana trasa”
Dupa stagnarea din primele luni ale anului, economia Romaniei a inregistrat o crestere timida de 1,2% in trimestrul al doilea. Este o evolutie pozitiva, dar departe de ritmurile anterioare pandemiei. BNR estimeaza ca, in a doua jumatate a lui 2025, vom vedea o „cvasi-stagnare”, cu un consum intern modest si investitii in asteptare.
Partea buna este ca exporturile si balanta de cont curent s-au imbunatatit usor, semn ca firmele romanesti au inceput sa profite de cererea din Vest. Partea mai putin buna insa este ca putem vedea cu ochiul liber cum creditarea incetineste vizibil. Cresterea creditarii private a coborat la 8% in august, de la 9,1% in iunie, iar bancile au devenit mai prudente cu imprumuturile, mai ales catre companii.
De ce nu scad ratele inca
Cei care se intreaba de ce dobanzile la credite raman mari trebuie sa priveasca imaginea de ansamblu. BNR nu poate reduce dobanda-cheie atata timp cat inflatia se mentine aproape de 10%. O taiere prematura ar risca sa alimenteze din nou cresterea preturilor si deprecierea leului.
Guvernatorul Mugur Isarescu a transmis un mesaj cat se poate de clar, anuntand ca „suntem in modul de prudenta”. Tradus, inseamna ca banca centrala considera ca varful ciclului de inasprire monetara a fost atins, dar nu e momentul pentru relaxare. Reducerea dobanzilor ar putea veni abia din 2026, cand inflatia ar trebui sa revina in zona tinta, in jur de 3%.
Inflatia ridicata din 2025 nu este un fenomen provocat doar de cauze interne. Razboaiele comerciale, crizele energetice si tensiunile geopolitice, de la Ucraina pana la Orientul Mijlociu, mentin presiunea asupra preturilor. In plus, multe economii europene se confrunta cu aceeasi problema: preturi mari la energie si salarii care cresc mai repede decat productivitatea.
Pentru Romania, salvarea pe termen mediu ar putea veni din accesarea fondurilor europene din PNRR si Next Generation EU. Acestea pot finanta investitii in infrastructura, energie verde si digitalizare, adica exact zonele care pot stimula cresterea economica fara a alimenta inflatia.
Prognozele BNR arata ca inflatia ar putea cobori spre 8,8% pana la finalul anului 2025, dar o scadere reala, vizibila in preturi si in rate, este asteptata abia incepand cu 2026. Atunci, efectele cresterilor de taxe si energie se vor estompa, iar economia ar putea reveni la un ritm sanatos de crestere. Pana atunci, BNR merge pe principiul „mai bine prea prudent decat prea relaxat”. Pe termen scurt, asta inseamna rate inca mari si o economie care respira destul de greu.
Citeste si: Romania cheltuie mai mult decat produce: Deficitul scade, dar ramane in continuare cel mai mare din UE
Sursa foto: freepik.com
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML