De ce preturile nu revin la nivelul anterior dupa ce inflatia scade

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
De ce preturile nu revin la nivelul anterior dupa ce inflatia scade
De ce preturile nu revin la nivelul anterior dupa ce inflatia scade
de Ioan S la 23 Sep. 2026
inflatiepreturi

Una dintre cele mai comune confuzii despre inflatie este ideea ca, atunci cand inflatia scade, preturile ar trebui sa inceapa sa revina la nivelurile de dinainte. In realitate, cele doua lucruri sunt foarte diferite. O inflatie mai mica inseamna, in general, ca preturile continua sa creasca, dar intr-un ritm mai lent. Pentru ca preturile sa scada efectiv, ar fi nevoie de deflatie, adica de o scadere sustinuta a nivelului general al preturilor.

 
Diferenta poate parea doar tehnica, dar explica de ce un produs care costa 10 lei in urma cu cativa ani poate ajunge la 15 lei si sa ramana acolo chiar daca inflatia revine la un nivel mult mai mic. Inflatia schimba nivelul preturilor, iar reducerea inflatiei nu anuleaza automat aceste schimbari.
 

Inflatia scade, dar preturile pot continua sa creasca

 
Sa presupunem ca un produs costa 100 de lei. Intr-un an, pretul creste cu 10%, ajungand la 110 lei. In anul urmator, inflatia scade la 3%. Asta nu inseamna ca produsul revine la 100 de lei. Daca pretul continua sa evolueze in functie de inflatia de 3%, el ajunge la aproximativ 113,30 lei.
 
Cu alte cuvinte, inflatia reprezinta ritmul cu care cresc preturile, nu nivelul preturilor in sine.
 
Aceasta diferenta este esentiala. Daca inflatia scade de la 10% la 3%, economia nu s-a intors la situatia de dinaintea inflatiei de 10%. Preturile sunt deja mai mari, iar noul ritm de crestere se aplica peste acest nivel.
 
Pentru ca produsul sa revina de la 113,30 lei la 100 de lei, ar fi nevoie ca pretul sa scada cu aproximativ 11,7%. La nivelul intregii economii, o astfel de evolutie ar insemna deflatie, un fenomen foarte diferit de simpla reducere a inflatiei.
 
De aceea, expresia "inflatia a scazut" nu trebuie interpretata ca "preturile au scazut". Prima se refera la viteza de crestere a preturilor, in timp ce a doua se refera la nivelul efectiv al acestora.
 

De ce companiile nu reduc automat preturile

 
Un alt motiv este ca preturile nu sunt stabilite exclusiv in functie de inflatia din prezent. Companiile au propriile costuri, contracte, salarii, chirii, taxe, cheltuieli logistice si marje de profit.
 
Daca o firma a platit mai mult pentru materii prime, energie, transport si forta de munca in perioada de inflatie ridicata, o reducere ulterioara a inflatiei nu inseamna ca aceste costuri revin automat la nivelurile initiale.
 
De exemplu, daca salariile angajatilor au crescut cu 15%, iar preturile materiilor prime au crescut cu 20%, compania poate ajunge sa isi majoreze preturile pentru a-si pastra marja. Daca inflatia scade ulterior de la 8% la 3%, costurile deja majorate nu dispar.
 
Mai exista si un alt factor: companiile nu modifica preturile permanent in sus si in jos. Schimbarea preturilor implica actualizarea sistemelor, contractelor, listelor de produse, ambalajelor si strategiilor comerciale. In multe domenii, preturile tind sa fie rigide, ceea ce inseamna ca se modifica mai greu in jos decat in sus.
 
In plus, daca un produs continua sa se vanda bine la pretul actual, compania nu are neaparat un motiv economic sa il ieftineasca doar pentru ca rata inflatiei a coborat.
 

De ce salariile si banii din economie conteaza

 
Inflatia modifica nu doar preturile produselor, ci si relatia dintre preturi, salarii si venituri. Daca salariile cresc in perioada unei inflatii ridicate, consumatorii pot continua sa cumpere produse la preturi mai mari.
 
Acest lucru poate contribui la mentinerea noului nivel al preturilor.
 
Sa luam un exemplu simplu. Un angajat castiga 4.000 de lei, iar un cos de cumparaturi costa 1.000 de lei. Daca salariul ajunge ulterior la 5.000 de lei, iar acelasi cos costa 1.300 de lei, economia functioneaza deja la un alt nivel nominal. Preturile si veniturile au fost reajustate.
 
Chiar daca inflatia incetineste, nu exista un mecanism automat prin care salariile si preturile sa fie date inapoi la valorile precedente.
 
Acesta este unul dintre motivele pentru care oamenii pot simti ca "totul a ramas scump" chiar si dupa ce statisticile arata o inflatie mult mai mica. Ei compara preturile actuale cu cele de dinaintea perioadei inflationiste, in timp ce indicatorul inflatiei compara, de regula, preturile actuale cu cele din perioada anterioara.
 

Ce ar trebui sa se intample pentru ca preturile sa scada

 
Pentru ca preturile sa revina semnificativ, nu este suficient ca inflatia sa incetineasca. Ar trebui sa existe factori care sa impinga efectiv preturile in jos.
 
Acest lucru se poate intampla in anumite sectoare. Daca pretul petrolului scade, transportul se poate ieftini. Daca productia unui anumit produs creste foarte mult, oferta suplimentara poate pune presiune asupra pretului. Daca cererea scade, comerciantii pot reduce preturile pentru a-si vinde stocurile.
 
Totusi, la nivelul intregii economii, deflatia sustinuta poate fi problematica. Atunci cand oamenii se asteapta ca preturile sa scada, pot amana anumite cumparaturi. Companiile pot reduce investitiile, iar veniturile nominale si profiturile pot fi afectate.
 
Din acest motiv, obiectivul politicii monetare nu este, in general, ca preturile sa revina la nivelurile de acum cativa ani. Mai degraba, bancile centrale urmaresc o inflatie scazuta si stabila, astfel incat puterea de cumparare sa nu fie erodata rapid si economia sa poata functiona intr-un mediu previzibil.
 
Problema este ca, odata ce inflatia a produs o crestere substantiala a nivelului preturilor, revenirea completa la vechile preturi ar necesita o perioada de scaderi generalizate ale preturilor, nu doar o inflatie mai mica.
 

Inflatia lasa in urma un nou nivel al preturilor

 
Cel mai simplu mod de a intelege fenomenul este sa privesti inflatia ca pe o rata de crestere aplicata succesiv. Daca preturile cresc cu 10%, iar apoi cu 5%, a doua crestere se aplica deja peste pretul majorat anterior.
 
De aceea, chiar si o revenire la o inflatie de 2% sau 3% nu sterge automat efectele perioadei in care inflatia a fost mult mai ridicata.
 
Un pret de 100 de lei poate deveni 110 lei, apoi 113,30 lei si ulterior 115,57 lei. Daca inflatia scade la 2%, pretul nu se intoarce la 100 de lei. El continua sa creasca, doar mai lent.
 
Aceasta este una dintre cele mai importante diferente dintre inflatie si preturi. Inflatia poate scadea dramatic fara ca nivelul preturilor sa revina la ceea ce era in trecut.
 
Pentru consumatori, efectul este vizibil in cosul zilnic de cumparaturi, chirii, servicii si facturi. Economia poate intra intr-o perioada cu inflatie scazuta, dar asta nu inseamna ca preturile vor "da inapoi". Odata ce nivelul general al preturilor s-a mutat mai sus, noul nivel poate deveni normalitatea economiei.
 

Citeste si „Nu vom creste taxele”. Premierul desemnat, Siegfried Muresan, spune ca Romania nu mai are nevoie de majorari fiscale


Sursa foto: magnific.com

Noutati Fiscale 2026. Reguli noi pentru societatile comerciale
Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit. Zilnic in Inboxul tau.
Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special de mai jos?
Noutati Fiscale 2026. Reguli noi pentru societatile comerciale

Partenerii nostri

Aboneaza-te la
Newsletterul Gratuit.
Zilnic in Inboxul tau.

Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole
despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare,
Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT
Raportul Special
"Noutati Fiscale 2026. Reguli noi pentru societatile comerciale"

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform cu Regulamentului UE 679/2016
x