Deficitul Romaniei e o bomba cu ceas. Urmeaza ani grei pentru finantele publice
deficit bugetardatorie externa romaniafitch ratingsrating romania
Romania continua sa se confrunte cu una dintre cele mai mari provocari bugetare din Uniunea Europeana. Agentia internationala de rating Fitch Ratings a publicat o noua analiza in care avertizeaza ca deficitul guvernamental al tarii va ramane ridicat pentru mai multi ani, in pofida pachetelor fiscale adoptate si a rectificarilor bugetare recente. Estimarile agentiei indica un deficit de 8,5% din PIB in 2025, urmat de o scadere lenta la 7% in 2026 si 6,5% in 2027, niveluri mult peste tintele recomandate de Comisia Europeana.
Pentru Fitch, aceasta evolutie reprezinta un semnal clar al dificultatilor structurale cu care se confrunta finantele Romaniei. In ciuda promisiunilor de consolidare fiscala, realitatea de pe teren ne arata ca statul continua sa cheltuie mai mult decat produce. „Revizuirea in sus a prognozei de deficit dupa rectificarea bugetara din octombrie arata provocarile majore ale Romaniei in oprirea deteriorarii finantelor publice”, noteaza agentia.
Rectificare bugetara cu efecte limitate
Guvernul de la Bucuresti a aprobat la inceputul lunii octombrie o rectificare bugetara care a crescut estimarea de deficit de la 7% la 8,4% din PIB. In esenta, ajustarile nu au redus semnificativ presiunea pe buget, ci au reflectat o crestere a cheltuielilor totale cu peste 27,8 miliarde de lei (circa 1,6% din PIB-ul estimat de Fitch). Banii s-au dus, in special, catre dobanzi la datorie publica, asistenta sociala si sanatate, trei domenii unde costurile au devenit aproape imposibil de controlat.
In ciuda unor masuri anuntate in ianuarie, inclusiv o inghetare temporara a cheltuielilor si un pachet fiscal de corectie introdus in vara, impactul real asupra deficitului a fost minim. Conform calculelor Fitch, deficitul total pe cash s-a redus doar cu 0,3 puncte procentuale, un rezultat modest care sugereaza ca problemele structurale ale bugetului nu pot fi corectate doar prin masuri de moment.
Analistii agentiei subliniaza ca presiunile sociale si costurile mai mari ale imprumuturilor imping guvernul intr-un cerc vicios. O mare parte din veniturile colectate merg catre plata dobanzilor si a pensiilor, lasand putin spatiu pentru investitii si dezvoltare. In plus, cresterea economica a Romaniei este asteptata sa ramana modesta in urmatorii ani, intre 2,5 si 3% anual, ceea ce face si mai dificila reducerea deficitului fara taieri dureroase sau majorari de taxe.
„Masurile fiscale suplimentare ar putea intampina dificultati in procesul de implementare, pe fondul oboselii fata de consolidare, al cresterii economice modeste si al incertitudinii politice persistente”, avertizeaza raportul Fitch. Cu alte cuvinte, guvernul ar putea intampina rezistenta atat din partea mediului de afaceri, cat si a populatiei, daca va incerca sa aplice noi taxe sau reduceri de cheltuieli in perioada preelectorala.
Ratingul Romaniei, sub semnul intrebarii
In prezent, Romania are un rating BBB- cu perspectiva negativa, cel mai scazut nivel din categoria recomandata investitiilor. Fitch avertizeaza ca stabilizarea
datoriei publice este o conditie esentiala pentru imbunatatirea perspectivei. Datoria totala se apropie de 55% din PIB, iar daca trendul actual continua, ar putea depasi pragul de 60% in doar cativa ani, un nivel critic pentru o economie emergenta.
O eventuala scadere a ratingului ar insemna dobanzi mai mari la imprumuturile externe si o presiune suplimentara asupra bugetului. „O provocare cheie pentru guvern va fi consolidarea credibilitatii politicii fiscale, mai ales dupa repetatele revizuiri ale tintelor din 2024, cand deficitul bugetar a fost crescut de la 5% la 8,7% pe cash”, arata analiza.
Comparativ cu alte state din regiune, Romania se afla intr-o pozitie vulnerabila. Tari precum Polonia si Ungaria au deficite mai mici, de aproximativ 5% din PIB, iar Cehia se afla deja pe un trend descendent clar. In plus, presiunea Comisiei Europene pentru respectarea regulilor fiscale va deveni mai puternica in 2026, cand vor reintra in vigoare regulile stricte privind deficitul sub 3% din PIB.
In acest context, autoritatile romane trebuie sa prezinte Bruxelles-ului un plan credibil de consolidare fiscala pentru a evita sanctiuni si, mai grav, o eventuala inghetare a fondurilor europene.
Economistii avertizeaza ca Romania va trebui sa aleaga intre reducerea cheltuielilor, mai ales in zona aparatului bugetar, si cresterea veniturilor prin taxe si impozite. Oricare dintre variante este dificil de implementat insa, in special din motive politice. In plus, masuri populare precum majorarea pensiilor si a salariilor din sectorul public pot anula rapid efectele oricarei consolidari bugetare.
Citeste si: Consilierul prezidential Radu Burnete propune solutia pentru coruptia din Romania: Digitalizarea pe bune
Sursa foto: freepik.com