Diaspora tine economia in viata. Romanii din afara tarii au trimis acasa bani cat 1% din PIB

Diaspora tine economia in viata. Romanii din afara tarii au trimis acasa bani cat 1% din PIB romani in strainatatebani trimisi acasamuncitori strainidiaspora

Datele publicate de Eurostat arata din nou forta economica a diasporei romanesti, un fenomen care continua sa influenteze direct bugetele familiilor si stabilitatea macroeconomica a tarii. In 2024, romanii plecati la munca peste granite au trimis acasa 4,8 miliarde de euro. Suma reprezinta echivalentul a 1% din PIB si plaseaza Romania printre statele europene in care transferurile personale contribuie semnificativ la economie. Este o dependenta care persista, desi contextul economic se schimba, iar fluxurile de bani incep treptat sa se diminueze.


Transferurile de bani din UE catre tarile din afara blocului comunitar au crescut anul trecut cu 6%, ajungand la peste 52 de miliarde de euro. In acest peisaj european, Romania se remarca printr-un surplus important, alaturi de Croatia, Bulgaria si Portugalia. Aceste state au raportat intrari de bani ce depasesc 1% din PIB. Pentru economiile din regiune, astfel de fluxuri joaca un rol important in echilibrarea consumului, in sprijinirea familiilor vulnerabile si in stimularea investitiilor private la scara mica.

Daca privim evolutia ultimilor ani, observam ca diferenta dintre banii trimisi acasa de romani si sumele transferate din Romania spre alte tari se micsoreaza treptat. In 2024, strainii care lucreaza in Romania au trimis catre tarile lor de origine aproximativ 1,5 miliarde de euro. Diferenta neta ramane in favoarea Romaniei, dar scaderea de la an la an este vizibila. In 2022 era de 3,8 miliarde de euro, in 2023 de 3,7 miliarde, iar in 2024 a coborat la 3,3 miliarde. Specialistii explica fenomenul prin faptul ca romanii plecati s-au stabilit tot mai mult in tarile gazda, au familii si prioritati financiare locale, iar costul vietii ridicat reduce suma trimisa celor de acasa.

Muncitorii asiatici veniti in Romania trimit si ei bani acasa 

In paralel, Romania a devenit un magnet pentru muncitorii asiatici, pe fondul deficitului cronic de forta de munca. In ultimii cinci ani, sumele trimise de acestia in tarile de origine au crescut de 4,5 ori. Cresterea contingentului anual de muncitori straini la 100.000 a schimbat structura pietei muncii, iar datele Inspectiei Muncii arata ca in prezent sunt peste 158.000 de muncitori non-UE activi in Romania. Majoritatea sunt tineri intre 18 si 64 de ani, veniti exclusiv pentru joburi stabile, fara intentia de a-si aduce familiile. Asta inseamna ca o parte mai mare din veniturile lor se intoarce in tarile de origine, reducand surplusul Romaniei.

Explicatiile economistilor confirma tendinta pe care o putem observa deja cu totii. Irina Chitu arata ca diaspora romaneasca trimite mai putin nu din lipsa de solidaritate, ci pentru ca realitatile lor financiare s-au schimbat. Multi romani au peste un deceniu de munca in strainatate, si-au mutat economiile si investitiile in tarile unde traiesc si se confrunta la randul lor cu inflatie ridicata. Ajutorul trimis in tara ramane consistent, dar nu mai are amploarea de acum 15 ani, cand in 2008 se atinsese un record de 6,3 miliarde de euro.

Mediul rural este dependent de banii primiti din Diaspora 

Importanta acestor bani pentru Romania este incontestabila. In multe gospodarii, transferurile personale sunt principala sursa de venit stabil. In mediul rural, unde salariile sunt mici si oportunitatile de angajare limitate, diaspora ramane sprijinul decisiv pentru plata facturilor, educatia copiilor sau investitii mici in locuinte. Acest flux financiar compenseaza partial lipsa investitiilor locale si aduce un plus de consum care mentine active sectoare intregi din economie.

Totusi, dependenta prea mare de aceste transferuri ridica riscuri pe termen lung. Europa se confrunta cu o incetinire economica, iar romanii plecati ar putea trimite sume si mai mici in anii urmatori. In paralel, cresterea numarului de muncitori straini face ca o parte tot mai mare din banii produsi in Romania sa plece in afara tarii. Aceasta inversare graduala poate afecta consumul intern si poate pune presiune pe serviciile sociale finantate din taxe.

Statele care depasesc 1% din PIB din transferuri personale sunt, de regula, tari cu o migratie masiva a fortei de munca sau cu diferente salariale mari fata de Vest. Romania se afla exact in acest punct. Desi economia a crescut in ultimii ani, decalajele sociale, veniturile scazute si lipsa investitiilor echilibrate pe regiuni continua sa impinga oamenii spre emigrare. Pana cand aceste probleme vor fi corectate, diaspora va ramane unul dintre pilonii financiari ai tarii.

       Citeste si: Salariul minim, marul discordiei. Sindicatele acuza Guvernul Bolojan ca ii sacrifica pe angajati

Sursa foto: freepik.com