Exista si dezvoltare economica nesanatoasa, nu-i asa ?

Imi place foarte mult faptul ca expertii romani in economie au voci care se fac auzite inainte ca lucrurile sa nu mai poata fi reparate. Asa se intampla in materialul publicat de Sorin Paslaru :De ce avem creştere economică bazată pe consum?,21.08.2017, ZF

Avem o crestere economica de 5,9 % in Trimestrul 2, un record in UE. Din punctul meu de vedere, roadele parguite ale guvernului Ciolos se culeg inca . Problema este ca noul guvern PSD-ALDE, confruntat cu o depasire in defictul bugetar a pragului de 3% stabilit de CE, vrea sa confiste cresterea economica prin impunerea de taxe si impozite grele. Ele vor goli buzunarele cetatenilor – care au fost un agent important al cresterii economice prin cresterea consumului – si vor distruge antrepernoriatul mic, mediu si mare. De asemenea, atractivitatea Romaniei pentru investitorii straini va scadea.

Boala acestei cresteri economice- caci poti sa te dezvolti si nesanatos – consta in aportul mic de valoare adaugata in economie. Acest lucru il explica foarte bine Sorin Paslaru .

“Cu 3% deficit bugetar, cresterea economica de aproape 6% este falsa. Toata lumea stie sa cheltuie bani din viitor, din datorii, si sa obtina crestere economica.

Pe de alta parte, este adevarat ca nici nu poti sa sufoci economia cu zero deficit bugetar.

Ar fi poate o masura potrivita pentru Romania ca deficitul bugetar sa fie acceptat doar in masura in care cheltuielile suplimentare fata de venituri sa fie reprezentate de investitii in sosele, in spitale si în scoli. Adica acceptam deficit bugetar de 3% din PIB - adica 5,4 miliarde de euro -, dar sa avem dovada ca aceasta este suma investita anual in sosele/spitale/scoli.

Romania are insa nevoie de investitii, fie in capital fizic, fie in capital uman.

Cresterea economica pe deficite bugetare create de consum este o crestere „dopata”. Inca nu sunt disponibile detaliile de structura ale cresterii economice pe T2, insa, cel mai probabil, tot productia industrială a fost cea care a impins cifrele.

Orice plus de 7-8% al productiei industriale an la an, avand în vedere ca are o pondere de 24% din PIB, inseamnă două puncte procentuale de creÅŸtere economică. Pe locul doi ca si contributie este de presupus ca a fost comerÅ£ul, cu 18% din PIB pondere si creÅŸtere de 10-11%, apoi IT&C-ul, care are doar 6% din PIB, dar raportează cresteri anuale de 14-15%.

Din punctul de vedere al utilizarii PIB, dacă Romania si-ar putea satisface intr-o mai mare masura nevoile de alimente de pe piata locala si nu ar mai importa atat de multe medica­men­­te, cresterea economica s-ar duce spre 7% anual, peste China.

Luati toate comunele si orasele mici ÅŸi veti vedea ca retelele de comert modern precum Profi sau Penny, flamande de extindere, isi implanteaza cate un magazin in cele mai bune locatii. Casier ÅŸi paznic de magazin au devenit cele mai raspandite meserii din Romania.

Din pacate, alaturi nu se ridica si o fabricuţa de lapte, un mic abator sau o fabrica de compoturi, iar productia locala ramane neprocesata. Profi a dezvoltat si vandut 500 de magazine. Ce-ar fi fost sa dezvolte si sa vandă 500 de abatoare/carmangerii?

Pe lanţul de valoare adaugata Romania ramane la capatul inferior

Cresterea economica provenită din consum mai mult arde resurse decat reflecta valoare adaugata utilizabila. La 5-6% crestere economica anuala, exista spatiu de in­ves­­­titii. Acum e timpul. Resursele arse in consum se vor razbuna.”

Ce inseamna economie bazata pe stiinta, pe valoare adaugata, ne demonstreaza Sorin Paslaru prin descrierea cazului economiei olandeze

“Iata scandalul oualor infestate din Occident. Olanda, o Å£ară de 17 milioane de locuitori ÅŸi o suprafaÅ£a de doua ori cat Do­brogea, este pe primul loc în UE la productia de oua, cel mai mare exportator de legume din lume, are un septel de 1,7 mi­lioane de vaci si 12 de milioane de porci, faÅ£a de 1,8 mi­lioa­ne de vaci ÅŸi 5 milioane de porci în Romania. Cum se poate?

Cultivatorii romani de rosii platesc 800 de euro pe zi pentru consultanÅ£a expertilor olandezi. Cheia este de fapt stiinta, valoarea adaugata peste resurse.”

Da, specilaistii romani in economie au voci. Dar sunt ele auzite de cine trebuie ?