Firmele straine spun pas Romaniei. Prea multe taxe, prea multa instabilitate
investitii strainecompanii straineinvestitii in romaniamediu de afaceri
Investitorii mari din strainatate devin tot mai rezervati in privinta planurilor de extindere in Romania. Potrivit celui mai recent Business Sentiment Index (BSI) publicat de Consiliul Investitorilor Straini (FIC), doar 25% dintre companiile membre intentioneaza sa creasca investitiile de capital in urmatoarele 12 luni, ceea ce reprezinta cel mai scazut nivel din ultimii zece ani. Analiza, realizata in toamna anului 2025, surprinde un climat de incertitudine economica si politica in care marile firme prefera prudenta in locul expansiunii.
Conform raportului FIC, aproape jumatate dintre companiile intervievate (49%) spun ca vor mentine investitiile la nivelul actual, in timp ce 26% anunta chiar reduceri ale bugetelor. Este o tendinta care contrasteaza puternic cu perioada post-pandemie, cand optimismul investitorilor straini alimenta o redresare vizibila a economiei romanesti.
Principala cauza invocata de companii este lipsa de predictibilitate legislativa, dublata de presiunea fiscala tot mai ridicata. Masuri precum impozitarea cifrei de afaceri, modificarile repetate ale codului fiscal si costurile suplimentare de conformare au generat o stare de neincredere, determinand investitorii sa adopte o atitudine de asteptare. „Capitalul fuge de incertitudine” avertizeaza economistii, iar Romania pare sa ofere exact acest tip de instabilitate care pune pe pauza planurile de dezvoltare ale companiilor straine.
Investitiile stagneaza, iar apetitul pentru risc dispare
Doar 46% dintre companii se asteapta ca veniturile lor din operatiunile locale sa creasca in 2026, fata de 55% in editia anterioara a sondajului. Desi cifrele nu arata un colaps total, ele indica o tendinta descendenta clara, in special pe fondul scaderii consumului intern si al stagnarii exporturilor.
Pe piata locala, 40% dintre investitori mizeaza pe o crestere moderata, dar aproape jumatate se asteapta la stagnare. In privinta exporturilor, optimismul este si mai redus: doar 29% dintre companii cred ca vor avea o evolutie pozitiva, in timp ce 62% anticipeaza o perioada de platou. Cu alte cuvinte, Romania nu mai este perceputa drept un motor de crestere regional, ci mai degraba o piata imprevizibila, unde riscurile depasesc beneficiile.
Birocratia si instabilitatea, principalele obstacole pentru investitorii straini
Indicele BSI confirma ceea ce mediul de afaceri semnaleaza de ani buni: birocratia si lipsa de consecventa a politicilor publice sunt cele mai mari obstacole pentru competitivitatea Romaniei. 78% dintre companii considera ca birocratia este excesiva, acelasi procent fiind raportat si pentru povara reglementarilor. In plus, 73% dintre investitori acuza lipsa de transparenta si aplicarea inconsistenta a legilor, in timp ce 58% reclama presiunea fiscala in crestere.
Singurul domeniu unde Romania reuseste sa se mentina competitiva este disponibilitatea fortei de munca: 64% dintre companii spun ca inca pot gasi personal calificat. Totusi, valul de emigrare, imbatranirea populatiei active si
deficitul de competente digitale risca sa erodeze si acest avantaj in urmatorii ani.
Un alt semnal de alarma vine din zona resurselor umane si a costurilor. 83% dintre companii analizeaza masuri de reducere a cheltuielilor, iar doar 16% intentioneaza sa-si extinda echipele, cel mai mic procent de dupa pandemia COVID-19. De la planuri masive de angajari, multe firme au trecut la strategii de supravietuire, concentrandu-se pe eficienta operationala si optimizare interna.
Firmele se confrunta si cu efectele in lant ale noilor taxe introduse in 2024–2025: cresterea TVA-ului la anumite bunuri si servicii, introducerea unor impozite suplimentare pentru sectoarele cu cifra mare de afaceri si modificari legislative dese, care complica activitatea financiara. Rezultatul: profitabilitate redusa si proiecte de investitii amanate.
Desi tabloul general este unul pesimist, raportul FIC identifica si zone de potential. Domenii precum energia, agricultura, apararea si digitalizarea sunt inca vazute ca motoare posibile de crestere, mai ales daca Romania va reusi sa atraga fonduri europene si investitii pentru tranzitia verde. In aceste sectoare, companiile vorbesc despre eficienta, inovatie si orientare catre client drept principalele directii de adaptare.
Totusi, specialistii avertizeaza ca aceste „insule de optimism” nu pot compensa o problema structurala: lipsa unui cadru economic stabil. Romania risca sa devina o piata de consum pentru investitiile altora, in loc sa fie o destinatie reala pentru capital productiv.