Guvernul Bolojan pregateste inghetarea salariilor bugetarilor si a salariului minim prin ordonante de urgenta

Guvernul Bolojan pregateste inghetarea salariilor bugetarilor si a salariului minim prin ordonante de urgenta salariu minim 2026inghetare salariisalarii bugetariordonanta de urgentailie bolojan

Guvernul condus de Ilie Bolojan pregateste una dintre cele mai importante masuri bugetare ale sfarsitului de an. Executivul lucreaza la doua ordonante de urgenta care ar urma sa blocheze cresterile salariale in tot sectorul bugetar. Masura vizeaza inclusiv salariul minim pe economie, care ar ramane in 2026 la acelasi nivel, in ciuda inflatiei ridicate si a presiunilor sindicale.


Surse guvernamentale sustin ca ordonantele ar putea fi aprobate fie pana la jumatatea lunii decembrie, fie imediat dupa sarbatori. Premierul Ilie Bolojan urmeaza sa participe la Consiliul Tripartit, unde va discuta cu sindicatele si patronatele. Desi liderii sindicali au avertizat in repetate randuri ca o inghetare a salariilor loveste direct in puterea de cumparare, Guvernul considera ca aceasta solutie este esentiala pentru a respecta tinta de deficit bugetar. In prezent, executivul exclude categoric o crestere a taxelor in 2026, mizand pe reducerea cheltuielilor si pe restrangerea costurilor salariale.

In paralel, Ministerul Finantelor lucreaza la proiectul bugetului pentru 2026, insa adoptarea finala nu se va face mai devreme de finalul lunii ianuarie. Motivul este simplu: inainte ca bugetul sa fie votat, Guvernul trebuie sa finalizeze reforma administrativa, masurile de reducere a personalului, limitarea sporurilor si restructurarile promise in sectorul public. Abia dupa clarificarea acestor capitole, bugetul poate fi construit in mod realist. Este o schimbare majora fata de anii precedenti, cand legea bugetului era votata in decembrie.

Salariul minim ar putea fi majorat in functie de experienta si studii 

In timp ce executivul pregateste inghetarea salariului minim, in Parlament avanseaza o initiativa legislativa care propune schimbarea radicala a modului in care se stabileste salariul minim in Romania. Proiectul legislativ depus sub codul B604/2025 propune introducerea unui sistem diferentiat, bazat pe vechimea in munca si pe nivelul studiilor. Modelul foloseste cinci transe de vechime si 11 coeficienti de ierarhizare, care ar majora salariul minim in functie de calificare, experienta si cerintele postului.

Schema propusa incepe cu un plus de 10% pentru angajatii cu vechime intre 3 si 5 ani, apoi scade gradual pana la 2,5% pentru cei care au peste 15 ani de experienta. Sistemul introduce si coeficienti in functie de studii: de la 1 pentru muncitorii necalificati, pana la 2 pentru cei cu doctorat in domeniul postului. Practic, salariul minim nu ar mai exista ca valoare unica, ci s-ar transforma intr-o grila complexa, adaptata fiecarui nivel profesional. Proiectul are sustinerea sindicatelor, dar nu si a Guvernului Bolojan, care considera ca in 2026 nu exista spatiu bugetar pentru astfel de modificari.

Un aspect important al proiectului este ca majorarile nu se aplica automat tuturor celor care au studii superioare. Coeficientii pot fi folositi doar daca postul necesita in mod explicit calificarea respectiva. Cu alte cuvinte, un angajat cu master sau doctorat nu poate solicita un salariu minim dublu daca fisa postului nu cere acel nivel de pregatire. In acest fel, parlamentarii au incercat sa evite abuzurile si sa pastreze o logica a salarizarii bazata pe necesitati reale ale pietei muncii.

In acelasi timp, Guvernul pregateste un alt OUG, care va include suspendarea unor drepturi salariale, limitari ale sporurilor si amanarea unor plati catre administratia locala. Premierul Bolojan a declarat ca nu exista resurse pentru a activa drepturile salariale suspendate in ultimii ani, inclusiv indemnizatiile primarilor. Masura este prezentata drept o necesitate pentru a evita depasirea tintei de deficit.

In prezent, salariul minim brut este de 4.050 de lei, adica 2.575 de lei in mana. Chiar si cu aceasta suma, Romania se afla in partea de jos a clasamentului european, depasita doar de cateva state cu economii mult mai mici. In octombrie, premierul anuntase un „acord de principiu” in coalitie pentru mentinerea salariului minim in 2026. Inainte de alegeri, mesajul era prezentat ca o masura de stabilitate. Acum, insa, inghetarea venitului minim devine parte a unui set mai larg de masuri de austeritate.

Situatia este cu atat mai complicata cu cat inflatia ramane ridicata, iar costurile de trai cresc in continuare. O inghetare simultana a salariilor bugetarilor si a salariului minim inseamna, in termeni reali, o scadere a veniturilor multor romani. Sindicatele avertizeaza deja ca ar putea urma proteste, in timp ce Guvernul insista ca este singura solutie pentru a evita masuri mult mai dure, precum cresterea taxelor sau reduceri de personal mult mai ample.

        Citeste si: Romania aluneca spre recesiune tehnica. PIB-ul scade, iar economia da primele semnale clare de franare

Sursa foto: freepik.com