Guvernul vrea sa inghete salariul minim in 2026. Sindicatele avertizeaza: Romania se pregateste de un viitor tulbure
salariu minimsalariu minim europeaninghetare salariu minimsalariu minim 2026
Guvernul Romaniei pregateste inghetarea salariului minim incepand cu anul 2026, o masura care risca sa declanseze un nou val de tensiuni sociale. Blocul National Sindical (BNS) a reactionat dur, acuzand coalitia de guvernare ca ignora legea si sacrifica milioane de angajati in numele unei austeritati „prost intelese”. In prezent, peste 1,8 milioane de romani sunt platiti cu salariul minim pe economie, iar o astfel de decizie ar lovi direct in cea mai vulnerabila categorie de oameni.
Desi liderii coalitiei nu au confirmat oficial decizia, semnalele din ultimele saptamani indica o posibila blocare a
cresterii salariului minim incepand de la 1 ianuarie 2026. Sindicatele vorbesc despre o masura nu doar injusta, ci si ilegala, care ar contraveni legislatiei europene privind dreptul la un salariu minim adecvat.
„O lovitura directa in buzunarul celor mai saraci angajati”
Blocul National Sindical avertizeaza ca o inghetare a salariului minim ar echivala cu o amputare a puterii de cumparare, intr-un context economic deja fragil. Inflatia din 2025 a depasit 8%, iar anul viitor ar putea atinge din nou doua cifre, potrivit estimarilor economistilor.
„Aceasta decizie va asigura un viitor tulbure Romaniei”, avertizeaza BNS, acuzand Guvernul ca impune un regim de austeritate fara logica economica, menit doar sa reduca deficitul bugetar cu orice pret. Sindicalistii atrag atentia ca, desi salariul minim brut a crescut cu 9,45% in 2025, ritmul inflatiei si al taxelor a anulat aproape complet efectul acestei cresteri. In plus, din martie 2026 este asteptata si reliberalizarea pretului la gaze naturale, care va aduce un nou val de scumpiri la energie si produse de baza.
O decizie contrara legii si normelor europene
BNS aminteste Guvernului ca salariul minim nu este o favoare acordata de stat, ci o obligatie legala. Romania a transpus deja Directiva Europeana privind salariul minim adecvat, care impune un mecanism de actualizare anuala, bazat pe productivitatea muncii si inflatie.
Aplicarea corecta a formulei stabilite de partenerii sociali ar duce, potrivit calculelor BNS, la un salariu minim brut de 4.325 de lei in 2026. In loc sa respecte aceasta regula, Guvernul ar alege varianta politica a „pauzei”, o decizie care nu doar incalca legea, ci si distruge increderea intre stat, angajati si mediul economic. „Formula a fost una agreata atat de Guvern, cat si de organizatiile patronale. Inghetarea salariului minim ar arata ca statul insusi isi incalca propriile angajamente”, au transmis reprezentantii sindicali.
In spatele cifrelor si al calculelor contabile, miza este profund sociala. Aproape un sfert dintre angajatii din Romania sunt platiti cu salariul minim, iar pentru multi dintre ei fiecare ajustare de cateva sute de lei poate face diferenta intre supravietuire si datorii.
Economistii avertizeaza ca o astfel de decizie ar putea alimenta un cerc vicios: scaderea consumului, cresterea saraciei si pierderea increderii in institutiile statului. In paralel, sindicatele acuza Guvernul ca incearca sa impuna un climat de „austeritate selectiva”: taieri la baza piramidei sociale, dar cu mentinerea privilegiilor pentru institutiile publice cu bugete uriase.
BNS: „Romania risca sa repete greselile trecutului”
Sindicalistii avertizeaza ca inghetarea salariului minim nu va reduce dezechilibrele bugetare, ci dimpotriva, va amplifica instabilitatea economica.
„Cu astfel de masuri, nu poti decat sa te pregatesti pentru o lunga si grea opozitie”, se arata in comunicatul transmis luni. BNS acuza actualul Executiv ca prefera sa aplice „retete vechi de criza”, ignorand lectiile perioadelor anterioare cand austeritatea a dus la migratie masiva si la prabusirea increderii sociale. In plus, blocarea salariului minim ar lovi direct in sectoarele cu forta de munca redusa, cum ar fi constructiile, comertul si serviciile, unde majoritatea angajatilor sunt deja la limita subzistentei.
Desi Guvernul justifica masura prin nevoia de „disciplina fiscala”, sindicatele sustin ca nu poti construi stabilitate economica pe spatele celor care castiga cel mai putin. In lipsa unor politici coerente de protectie sociala, Romania risca sa ramana una dintre tarile UE cu cele mai mari inegalitati de venit.