Impozitul minim pe cifra de afaceri provoaca concedieri si scumpiri. Mediul de afaceri cere eliminarea taxei

Impozitul minim pe cifra de afaceri provoaca concedieri si scumpiri. Mediul de afaceri cere eliminarea taxei impozit cifra de afacerimediul de afaceriinvestitori strainiscumpiriconcedieri

Impozitul minim pe cifra de afaceri, introdus ca solutie rapida pentru cresterea veniturilor la buget, a ajuns sa fie una dintre cele mai contestate masuri fiscale din Romania. Aplicat companiilor cu afaceri de peste 50 de milioane de euro, impozitul de 1% pe venituri a fost gandit pentru a taxa mai eficient multinationalele despre care statul sustinea ca raporteaza profituri prea mici. In practica, efectele s-au propagat asupra companiilor romanesti, care au ajuns sa plateasca taxe disproportionate fata de profitul real si sa ia decizii dure pentru a supravietui.


Primele semne ale deteriorarii au aparut chiar in primele luni dupa introducerea impozitului. Multe firme cu activitate intensa, dar cu marje mici de profit, au descoperit ca noua taxa le dubleaza povara fiscala. Consultantii fiscali au semnalat cazuri in care impozitul efectiv platit ajunge la 60% sau chiar 80% din profit, cu situatii extreme in care companiile aflate pe pierdere au ajuns totusi sa vireze sume de sute de mii de euro catre stat. Pentru afacerile care lucreaza cu volume mari si profit mic, precum distributia de bunuri, industria alimentara sau transporturile, impactul a fost imediat si sever.

Un efect vizibil este cresterea preturilor. Firmele afectate au transferat costurile suplimentare catre comercianti, iar acestia au urcat preturile la raft. Taxa de 1% se aplica pe cifra de afaceri, nu pe profit, ceea ce face ca impactul sa fie suportat in lant de catre consumatorul final. Specialistii in fiscalitate spun clar ca IMCA a alimentat inflatia si a dus la scumpirea produselor. In mediul de afaceri, critica este unanima, antreprenorii sustinand ca o masura creata pentru a taxa corporatiile a ajuns in cele din urma sa apese in special asupra companiilor romanesti.

Problemele au continuat sa se amplifice. In sectorul distributiei, unul dintre cele mai afectate, au fost concediati intre 1.500 si 2.000 de oameni doar in 2024 si 2025. Firmele au redus costurile la minimum, au renuntat la proiecte si au restrans portofoliile de produse. Unele companii au intrat in insolventa, incapabile sa suporte simultan scumpirile la energie, presiunea salariala si noul impozit. Reprezentantii companiilor de distributie spun ca masura a distorsionat piata si a lovit tocmai in afacerile corecte, care functioneaza in baza unei profitabilitati reduse, dar stabile.

Impozitul pe cifra de afaceri sperie investitorii straini 

Si investitorii straini privesc cu rezerva situatia. Consultantii fiscali atrag atentia ca impozitul minim transmite un semnal negativ catre companiile care intentioneaza sa investeasca in Romania. Capitalul migreaza catre pietele mai stabile, iar incertitudinea fiscala poate reduce atractivitatea tarii chiar in anii in care guvernul are nevoie disperata de investitii noi. Un expert fiscal spune ca „niciun investitor nu isi asuma sa plateasca taxe inainte sa genereze profit”. Practic, companiile sunt obligate sa achite impozit chiar si in ani slabi, cand piata scade sau cand apar crize externe.

Pe langa efectele economice directe, masura a avut si un impact moral asupra mediului de afaceri. Multi antreprenori considera ca statul si-a incalcat promisiunea initiala. Practic, impozitul trebuia sa vizeze corporatiile care raporteaza profit mic, dar a lovit in firmele locale care reinvestesc si se dezvolta. In numeroase cazuri, costurile suplimentare au blocat planuri de extindere, au oprit investitii in tehnologie si au redus competitivitatea companiilor romanesti fata de firmele din alte tari.

Dupa doi ani de controverse, discutiile oficiale privind eliminarea sau modificarea impozitului au fost reluate. Ministerul Finantelor analizeaza mai multe variante. Una dintre ele este revenirea la impozitul pe profit pentru toate companiile, cu conditia introducerii unor mecanisme noi de control asupra preturilor de transfer. O alta varianta presupune pastrarea impozitului minim, dar aplicarea lui strict in situatiile in care exista suspiciuni de evitare fiscala. Mediul de afaceri cere insa eliminarea completa a taxei, argumentand ca a creat distorsiuni majore si nu a adus venituri semnificative la buget.

Suma colectata in doi ani, 2,6 miliarde de lei, este considerata modesta pentru un impozit atat de dur. In plus, pierderea de locuri de munca, scumpirile si blocajele in sectoare vitale risca sa genereze o pierdere economica mai mare decat castigul fiscal direct. In acest context, presiunea publica pentru schimbarea legislatiei creste. Firmele cer predictibilitate, stabilitate si un cadru fiscal care sa incurajeze investitiile, nu sa pedepseasca activitatea economica.

         Citeste si: Comisia Europeana da de pamant cu reforma lui Bolojan. Austeritatea loveste in economie

Sursa foto: freepik.com