Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
de Cristina Enescu
la 24 Aug. 2026
Noua lege a salarizarii unitare a ajuns intr-un punct de maxima tensiune. Pe de o parte, Guvernul sustine ca adoptarea rapida a proiectului este necesara pentru respectarea angajamentelor asumate de Romania prin PNRR, pentru mentinerea credibilitatii financiare a tarii si pentru limitarea cresterii cheltuielilor cu salariile din sectorul public. Pe de alta parte, cele cinci confederatii sindicale reprezentative la nivel national, alaturi de organizatii sindicale din sectoare precum cultura, contesta forma actuala a proiectului si sustin ca reforma nu elimina inechitatile existente, ci creeaza altele sau le muta de la o categorie de angajati la alta.
In acest moment, cea mai mare problema a Guvernului este constrangerea bugetara, dar si asumarea noii legi in fata Comisiei Europene si angajamentul adoptarii ei.
In caz contrar, Romania nu risca doar sa isi adanceasca deficitele interne, ci si sa piarda finantarea din PNRR, de peste 700 de milioane de euro.
Cele cinci mari confederatii sindicale cer retragerea proiectului si reluarea lui. "Nu acceptam o salarizare construita pe improvizatie"
Cele cinci confederatii sindicale reprezentative la nivel national – Confederatia Nationala Sindicala "Cartel ALFA", Confederatia Nationala a Sindicatelor Libere din Romania – Fratia, Confederatia Sindicatelor Democratice din Romania (CSDR), Confederatia Nationala Sindicala "Meridian" si Blocul National Sindical (BNS) – au transmis sambata, printr-un comunicat de presa, pe 22 august, ca resping forma actuala a proiectului legii salarizarii.
In opinia lor, reforma prezentata drept una profunda nu rezolva dezechilibrele acumulate in sistemul bugetar, ci le muta de la o categorie de angajati la alta.
In opinia lor, reforma prezentata drept una profunda nu rezolva dezechilibrele acumulate in sistemul bugetar, ci le muta de la o categorie de angajati la alta.
Sindicalistii cer retragerea proiectului legii salarizarii si reluarea procesului de elaborare dupa instalarea unui Guvern cu puteri constitutionale depline. Argumentul lor este ca o reforma structurala, cu efecte asupra unui numar foarte mare de salariati si consecinte pe termen lung, nu ar trebui negociata si promovata de un Executiv demis, fara un mandat politic deplin.
Sindicatele cer, in acelasi timp, participarea efectiva la stabilirea principiilor si grilelor salariale si solicita ca anexele si familiile ocupationale sa fie analizate impreuna cu federatiile reprezentative din fiecare sector.
"Nu acceptam o salarizare construita pe improvizatie. Nu acceptam sacrificarea salariatilor pentru o bifa administrativa. Nu acceptam o reforma facuta fara oameni si impotriva oamenilor. Legea salarizarii trebuie retrasa. Procesul trebuie reluat. Iar de aceasta data, trebuie facut corect", au transmis sindicalistii.
Valoarea de referinta de 4.000 de lei, una dintre principalele nemultumiri
Una dintre principalele dispute priveste valoarea de referinta utilizata pentru construirea grilelor salariale.
Potrivit celor cinci confederatii, proiectul reduce aceasta valoare de la 4.100 la 4.000 de lei, desi sindicatele sustin ca au solicitat ca reperul sa fie stabilit la nivelul salariului minim pe economie si actualizat anual in functie de inflatie si productivitatea muncii.
Conform sindicalistilor, reducerea valorii de referinta poate diminua efectul unor eventuale cresteri prevazute in anumite familii ocupationale, mai ales in conditiile in care, sustin acestea, unele majorari nu ar compensa pierderea de putere de cumparare acumulata in ultimii doi ani. Sindicatele sintetizeaza aceasta critica prin ideea ca o lege a salarizarii nu ar trebui sa transfere costul austeritatii asupra salariatilor.
Sindicatele, multumite pe toate planurile, de la Sanatate si Educatie, la Asistenta sociala si Administratie publica
Un alt punct major de conflict este mecanismul de plafonare a sporurilor, sindicalistii contestand plafonul de 20% din totalul cheltuielilor cu salariile, inclusiv modul in care acesta ar urma sa fie calculat in functie de ordonatorul principal de credite si de sursele de finantare.
Sindicatele dau ca exemplu spitalele de monospecialitate finantate integral din venituri proprii. In interpretarea lor, acestea ar putea ajunge sa nu mai poata acorda sporuri peste plafon, chiar daca personalul beneficiaza, potrivit Anexei II, de dreptul la un nivel superior al acestora.
In sanatate, cele cinci confederatii sustin ca proiectul nu raspunde suficient problemelor existente in sector. Ele invoca deficitul de personal, conditiile dificile de munca si nivelul ridicat de responsabilitate si afirma ca nemultumirile exprimate in protestele recente au cauze reale.
Cea mai mare problema a lor nu e reprezentata doar de salarii, spun sindicalistii, ci de raportul dintre remuneratie, responsabilitate si conditiile in care se desfasoara activitatea.
In educatie, cele cinci confederatii sustin ca proiectul nu reflecta angajamentele asumate dupa greva generala din 2023. Organizatiile sindicale cer repozitionarea grilelor pentru cadrele didactice, personalul didactic auxiliar si personalul nedidactic si considera ca noua arhitectura salariala trebuie sa reflecte diferentele dintre aceste categorii profesionale.
In asistenta sociala, sindicatele afirma ca numeroase solicitari ale sectorului au ramas fara raspuns si sustin ca reducerea valorii de referinta poate agrava probleme deja existente, intre care salariile considerate insuficiente si deficitul de personal.
Argumentul lor este ca reforma salarizarii trebuie sa tina cont nu doar de constrangerile bugetare, ci si de dificultatea recrutarii si pastrarii personalului in domenii esentiale.
In administratia publica, cele cinci confederatii contesta modul in care sunt prezentate anumite majorari. Potrivit sindicatelor, acestea nu ar reprezenta cresteri generale de salarii, ci ar fi legate de noile trepte pentru functia de consilier superior si ar putea fi accesate doar de o parte dintre angajati.
Sindicatele cer ca grilele sa fie analizate in functie de pregatirea profesionala, responsabilitate, complexitatea activitatii si conditiile de munca si extind aceasta solicitare si catre alte familii ocupationale, intre care sectorul sanitar-veterinar, educatia si justitia.
"Aceasta nu este o lege care elimina inechitatile. Este o lege care le redistribuie"
Pozitia comuna a celor cinci confederatii este ca proiectul nu elimina inechitatile existente, ci le redistribuie in sistem.
"Aceasta nu este o lege care elimina inechitatile. Este o lege care le redistribuie". spun sindicalistii, ca sustin ca unele categorii primesc corectii salariale, altele sunt mentinute la nivelurile actuale, iar altele pot pierde ca urmare a reducerii valorii de referinta. In plus, ele critica aparitia unor avantaje pentru anumite functii sau trepte care, in opinia lor, pot fi accesate doar de o parte limitata dintre salariati.
"O lege a salarizarii trebuie sa fie predictibila, echitabila, sustenabila si negociata, nu impusa sub presiunea timpului. Romania nu are nevoie de inca o lege care sa mute inechitatile dintr-un loc in altul. Are nevoie de o reforma care sa puna munca si oamenii in centrul politicii salariale.
Cele cinci confederatii sindicale nu vor gira o lege care adanceste discrepantele, ignora realitatea din sectoarele publice si transforma dialogul social intr-o simpla formalitate. Nu acceptam o salarizare construita pe improvizatie. Nu acceptam sacrificarea salariatilor pentru o bifa administrativa. Nu acceptam o reforma facuta fara oameni si impotriva oamenilor.
Legea salarizarii trebuie retrasa. Procesul trebuie reluat. Iar de aceasta data, trebuie facut corect", au transmis cele cinci sindicate.
Confederatiile contesta si mandatul Guvernului de a negocia o lege cu un impact atat de mare
In comunicatul de presa al celor cinci confederatii sindicale este criticat si mandatul guvernului. "Un Guvern demis nu poate decide viitorul salarizarii prin negocieri purtate in afara mandatului", spun sindicalistii.
"Consideram profund problematic faptul ca un Guvern demis, lipsit de legitimitatea politica deplina pentru asumarea unor decizii cu efecte majore pe termen lung, continua sa promoveze si sa negocieze o reforma structurala a salarizarii. Nu poate fi acceptabil ca un Guvern aflat intr-o astfel de situatie sa stabileasca, sa negocieze si sa angajeze Romania in privinta unei politici publice care afecteaza peste un milion de salariati, fara un mandat politic deplin si fara un dialog social real. Consideram ca aceasta conduita ridica serioase probleme de natura constitutionala si democratica si solicitam clarificarea publica a mandatului in baza caruia sunt purtate aceste negocieri", au mai punctat acestia.
Si sindicatele din Cultura contesta noua lege a salarizarii si ameninta cu blocaje
Nici sindicalistii din sanatate nu vad cu ochi buni propunerile din noua lege a salarizarii, asumata de Guvern. Acestia spun ca, daca proiectul nu va fi modificat, sunt dispusi sa genereze blocaje in sistem sau chiar sa sesizeze Comisia Europeana, considerand ca miile de angajati din sector sunt profund dezavantajati de noile masuri.
"Patrimoniul cultural nu poate fi protejat fara oameni specializati. Acestia trebuie respectati si motivati, nu umiliti si alungati din sistem. Nu cerem privilegii. Cerem transparenta, dialog social si salarizare egala pentru munca de valoare egala", au transmis sindicalistii.
In cadrul unui comunicat de presa transmis de CulturMedia in data de 23 august, sindicalistii sustin ca reducerea valorii de referinta de la 4.325 la 4.000 de lei produce, fata de varianta proiectului prezentata in luna mai, o pierdere salariala de aproximativ 300 de lei. Una dintre principalele critici vizeaza insa diferentele dintre functiile de conducere si cele de executie: potrivit calculelor federatiei, la nivelul maxim de salarizare, diferenta dintre salariul unui manager si cel al unui specialist IA ar ajunge la 11.200 de lei brut in muzee, fata de 7.520 de lei brut in institutiile de spectacole si concerte, iar un specialist IA dintr-un muzeu ar urma sa castige cu 3.680 de lei brut mai putin decat unul cu nivel echivalent dintr-o institutie de spectacole.
CulturMedia sustine ca, desi coeficientii functiilor de conducere din muzee au fost egalizati cu cei din institutiile de spectacole si concerte, functiile de executie ar fi ramas in urma.
"O lege a salarizarii nu poate transfera costul austeritatii asupra salariatilor”, afirma sindicatele.
"Guvernul si Parlamentul vor trebui sa-si asume conflictul social si blocajele care vor urma in sistemul muzeal.
Cat despre evenimentele organizate in afara programului de lucru, ii invitam pe managerii favorizati de noile grile sa le organizeze singuri, incepand cu Noaptea Muzeelor la Sate, din 29 august", au transmis sindicalistii.
Dragos Pislaru spune ca Romania nu mai poate sa faca pasul in spate. Si-a asumat legea salarizarii si este constransa financiar sa o adopte
Ministrul interimar al Muncii, Dragos Pislaru, sustine ca noua lege a salarizarii trebuie adoptata, Romania fiind constransa atat din perspectiva financiara cat si de angajamentele europene asumate in acest sens prin PNRR.
Oficialul guvernamental a declarat, pe 24 august, ca reforma este importanta nu doar pentru jalonul din PNRR, ci si pentru credibilitatea Romaniei in fata investitorilor si a agentiilor de rating.
Totodata, ministrul interimar a mai spus ca si agentia Moody’s vede adoptarea noii legi a salarizarii ca pe una dintre masurile care ar putea ajuta Romania sa isi imbunatateasca situatia economica si, in timp, sa primeasca un rating mai bun.
Guvernul spune ca are bani pentru cresteri salariale, dar nu cat cer sindicatele
Pislaru spune, pe scurt, ca in buget exista deja bani pentru o crestere a cheltuielilor cu salariile de aproximativ 8 miliarde de lei, dar nu pentru 12 miliarde. Ca sa ajunga la 12 miliarde, Guvernul ar trebui sa gaseasca inca 4 miliarde de lei, ceea ce ar insemna sa taie bani de la alte cheltuieli sau sa gaseasca alte surse de venit.
Dupa discutiile cu Comisia Europeana, ministrul spune ca Romania trebuie sa se raporteze mai degraba la limita de 8 miliarde de lei, pentru ca nu exista in acest moment suficient spatiu in buget pentru inca 4 miliarde.
"In acest moment, 8 miliarde erau deja planificati. Pentru 12, trebuie luate niste masuri de reducere de cheltuieli aditionale. (…) Se poate. Dar, atentie, mai degraba spre 8 decat spre 12. Asta este un lucru pe care ni l-a spus si Comisia Europeana", a punctat acesta.
In cazul educatiei si sanatatii, Pislaru explica faptul ca aproape 6 miliarde de lei este suma maxima pe care statul o poate aloca acum pentru aceste doua sectoare. Asta inseamna ca, daca sindicatele cer salarii mai mari decat permit acesti bani, Guvernul nu poate pur si simplu sa adauge alte sume in buget; ar trebui sa spuna de unde ia banii.
"Orice fel de promisiune pe care sindicatele o fac, sau partidele, anumite partide o fac sindicatelor, ca «lasa, venim noi si va dam mai mult», este vanare de vant, este o ipocrizie pe care o sa o vedem in perioada urmatoare dovedita", a conchis ministrul.
Bolojan, despre legea salarizarii: Romania risca sa piarda peste 700 de milioane de euro prin PNRR, daca nu adopta masurile. Trebuie tinute sub control cheltuielile publice
Premierul interimar Ilie Bolojan avertizeaza ca Romania risca sa piarda peste 700 de milioane de euro daca nu adopta noua lege a salarizarii, una dintre reformele asumate prin PNRR.
Guvernul trebuie sa gaseasca insa un echilibru intre corectarea diferentelor existente intre salariile bugetarilor si limitele pe care le permite bugetul, in conditiile in care statul nu isi permite cresteri salariale mai mari decat poate sustine pe termen lung.
Guvernul trebuie sa gaseasca insa un echilibru intre corectarea diferentelor existente intre salariile bugetarilor si limitele pe care le permite bugetul, in conditiile in care statul nu isi permite cresteri salariale mai mari decat poate sustine pe termen lung.
Noua lege ar trebui sa aduca reguli mai clare si mai previzibile pentru salariile din sectorul public in urmatorii ani, dar si sa corecteze o parte dintre inechitatile existente. In acelasi timp, Bolojan spune ca nu toate solicitarile venite din partea sindicatelor pot fi acceptate, deoarece orice majorare salariala trebuie sa aiba o sursa reala de finantare. In lipsa banilor necesari, cheltuielile suplimentare ar trebui acoperite fie prin taieri din alte domenii, fie prin cresterea taxelor si impozitelor.
Premierul spune ca s-au mai majorat salariile la stat, in 2023-2024, peste capacitatea de plata a Romaniei, "si am vazut unde s-a ajuns"
Presiunea asupra bugetului este deja ridicata. In 2024, cheltuielile cu salariile bugetarilor au reprezentat 9,4% din PIB, iar Romania si-a asumat reducerea acestui nivel in perioada urmatoare.
De asemenea, prin PNRR, fondul total de salarii nu trebuie sa creasca mai repede decat economia. Potrivit calculelor prezentate de premier, pentru anul viitor exista un spatiu de aproximativ 11-12 miliarde de lei pentru cresterea cheltuielilor salariale, iar depasirea acestei limite ar pune presiune suplimentara pe buget.
De asemenea, prin PNRR, fondul total de salarii nu trebuie sa creasca mai repede decat economia. Potrivit calculelor prezentate de premier, pentru anul viitor exista un spatiu de aproximativ 11-12 miliarde de lei pentru cresterea cheltuielilor salariale, iar depasirea acestei limite ar pune presiune suplimentara pe buget.
In acelasi timp, statul trebuie sa finanteze investitiile, sa plateasca dobanzile la datoria publica si sa sustina cheltuielile pentru aparare. In aceste conditii, Bolojan avertizeaza ca mentinerea unui deficit ridicat ar insemna ca o parte tot mai mare din veniturile statului sa fie cheltuita pentru plata dobanzilor, in loc sa fie folosita pentru investitii si alte proiecte importante.
In plus, Guvernul sustine ca proiectul noii legi a salarizarii a fost discutat timp de doua luni cu sindicatele, partidele politice si reprezentantii Comisiei Europene. Au avut loc mai multe intalniri si negocieri pentru a analiza solicitarile formulate de sindicate, insa pozitia Executivului este ca acestea trebuie raportate la posibilitatile reale ale bugetului.
"Au fost foarte multe discutii, au fost promisiuni, au fost solicitari ale sindicatelor, care sub nicio forma nu pot fi acoperite. Unul dintre cele mai grave lucruri pe care le-am putea face ar fi sa votam legi de salarizare in sectorul public a caror crestere ca masa salariala sa depaseasca posibilitatile economiei Romaniei. Am mai facut asta, in 2023-2024, si am vazut unde am ajuns. Daca am face o crestere de salarii in sectorul public peste posibilitatile economiei noastre, acesta ar fi drumul sigur spre scaderea ratingului Romaniei, ceea ce ne-ar duce intr-o situatie in care orice guvern va veni va trebui sa ia niste masuri, care vor face ca salariile reale in sectorul public si in cel privat sa fie mai mici decat cele pe care le avem azi (...)
Adoptarea unei legi a salarizarii vine sa evite o presiune pe care am avut-o in anii electorali si care poate aparea din nou, in 2027-2028", a transmis premierul, pe 21 august.
Sursa foto: gov.ro
Colaborator Manager.ro
Sinteze de Teoria si Metodica Educatiei fizice si sportive
Pachet Teste REZOLVATE pentru reusita la examenul de titularizare in invatamantul prescolar - EDUCATORI 2 culegeri OF 18366
Teste REZOLVATE de limba si literatura romana pentru reusita la examenul de TITULARIZARE - profesori
Ultimele NOUTATI
Urmatorul buget UE se pregateste acum. Unde poate Romania sa castige finantari si ce trebuie sa schimbe pana in 2028
16 Sep. 2026
Ghidul antreprenorului la inceput de drum: Pasi esentiali pentru lansarea unei afaceri pe cont propriu
15 Sep. 2026
Inflatia a coborat de la peste 10% la 6,2%. De ce s-au ieftinit alimentele, dar combustibilii se scumpesc
15 Sep. 2026
„Ideea ca noua nu ni se poate intampla”. Doua din trei locuinte nu au asigurarea obligatorie. Ce risca proprietarii la un cutremur sau o inundatie
15 Sep. 2026
Ce va putea verifica banca la ANAF cand ceri un credit. Acordul se va da prin SPV
14 Sep. 2026
Lactate romanesti de calitate: cum prepari rapid branza de vaci facuta in casa
14 Sep. 2026
Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit. Zilnic in Inboxul tau.
Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special de mai jos?
Noutati Fiscale 2026. Reguli noi pentru societatile comerciale
Partenerii nostri
Masina personala folosita in interes de serviciu: contract de comodat, cheltuieli si riscuri
Salariul actual reflecta valoarea postului? Cum construiesti corect grila de salarizare
Platforma e-Licitatii ANAF: Cadru legal, procedura si ghid practic de utilizare
RO e-Sigiliu: Ce transporturi sunt vizate, care sunt criteriile de risc si ce amenzi risca soferii
Tichete culturale 2026: cresc sumele ce pot fi acordate angajatilor de la 1 octombrie
UE pregateste limitarea varstei pentru retele sociale la 15 ani
PFA, II sau IF in 2026: ce sa faci pentru maximizarea profitului si minimizarea impozitului
Tichetele culturale cresc din octombrie 2026: noile plafoane raman valabile pana in martie 2027
Ce trebuie sa stii daca vrei sa lucrezi ca liber profesionist in Romania
Nu amana investitia, finanteaza inteligent echipamentele agricole
4 masuri pentru a reduce riscurile tranzitiei catre o economie cu emisii scazute
Te-ar putea interesa si
Inflatia a coborat de la peste 10% la 6,2%. De ce s-au ieftinit alimentele, dar combustibilii se scumpesc
15 Sep. 2026
„Ideea ca noua nu ni se poate intampla”. Doua din trei locuinte nu au asigurarea obligatorie. Ce risca proprietarii la un cutremur sau o inundatie
15 Sep. 2026
x