Lista taxelor si impozitelor care se scumpesc de la 1 ianuarie 2026
taxe si impozite 1 ianuarie 2026majorari taxe 1 ianuarietaxe si impozite 2026
De la 1 ianuarie 2026, urmeaza sa intre in vigoare o serie de modificari fiscale menite sa sustina bugetul Romaniei de anul viitor, prin colectarea mai multor bani in vistieria publica. In contextul in care tara noastra se lupta cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeana, dar si cu un deficit de cont curent si o datorie publica ce risca sa ajunga la 60% din PIB, cresterea incasarilor la stat este esentiala, iar noile masuri de majorare a mai multor taxe si impozite sunt prevazute deja in cel de-al doilea pachet de masuri fiscale, care a fost publicat in Monitorul Oficial.
Ce taxe si impozite cresc de la 1 ianuarie 2026?
Majorarile vizeaza atat persoanele fizice, cat si companiile, fiind vorba despre o serie de taxe care merg de la sectorul imobiliar pana la parcul auto si ating inclusiv castigurile de pe pietele bursiere, dar si coletele comandate de romani de pe pietele externe ale UE.
Iata o scurta trecere in revista a darilor care se majoreaza de anul viitor:
1. Se scumpesc taxele locale
Proprietarii de locuinte si terenuri ar putea simti o majorare de 70% - 80% a taxelor locale dupa 1 ianuarie.
Pentru locuintele cu utilitati valoarea impozabila creste de la 1.492 lei/mp la 2.677 lei/mp.
In cazul locuintelor fara utilitati, scumpirea se aplica de la 894 lei/mp la 1.606 lei/mp.
In cazul cladirilor rezidentiale de peste 2,5 milioane lei, se aplica o taxa suplimentara de 0,9% pe suma care depaseste acest prag.
Terenurile vor avea valori impozabile ajustate in functie de destinatie (cu exceptii pentru manastiri, scoli, cladiri sociale).
Toate evaluarile vor fi realizate printr-un sistem informatic national automatizat.
Din 2026, cladirile rezidentiale vor fi tratate ca nerezidentiale pentru firme. Astfel, vor fi evaluate pe baza rapoartelor de evaluare si impozitate cu cote mai mari, intre 0,2% si 1,3%, comparativ cu cele din trecut. Pentru cladirile rezidentiale apartinand persoanelor juridice impozitul poate creste de aproximativ 5 ori prin mutarea cotei de la 0,2% la 1%, spre exemplu.
O alta schimbare vizeaza eliminarea cotei fixe de 0,4% pentru cladirile agricole. Eliminarea are loc atat in cazul cladirilor aflate in proprietatea persoanelor fizice, cat si a persoanelor juridice. In urma acestei modificari si introducerea acestui tip de cladiri in categoria cladirilor nerezidentiale, va genera o crestere a impozitelor, posibil o dublare.
2. Cresc impozitele pe masini
Impozitul auto va fi calculat in functie de nivelul de poluare al masinii si capacitatea motorului. Practic, va intra in vigoare principiul „poluatorul plateste”.
De exemplu, pentru un motor intre 1,6 si 2,0 litri cu norma de poluare Euro 0–Euro 3, impozitul va varia intre 238 si 297 de lei, iar pentru normele Euro 5, intre 213 si 267 de lei.
Masinile electrice vor plati o taxa anuala mica, de doar 40 lei.
In plus, pentru masinile care valoreaza mai mult de 375.000 lei, va exista o taxa suplimentara de 0,9% pe suma care depaseste acest plafon. Aceasta va afecta si firmele care detin flote auto, care vor plati mai mult pentru parcurile lor de vehicule.
3. Creste impozitul pe dividende
Majorarea impozitului pe dividende nu este o masura noua, ea a fost adoptata in anul 2025, dar va intra in vigoare odata cu restul masurilor de mai sus, de la 1 ianuarie 2026. Impozitul pe dividende urca astfel de la 10% la 16%.
4. Baza de calcul mai mare pentru CASS: Impactul majorarii plafonului pentru activitatile independente
Incepand cu 1 ianuarie 2026, baza de calcul a contributiei de asigurari sociale de sanatate (CASS) va creste semnificativ pentru persoanele fizice care obtin venituri din activitati independente. Astfel, plafonul va fi ridicat la 72 de salarii minime brute pe tara, fata de 60 de salarii minime, cum este in prezent. Aceasta va insemna un cost suplimentar pentru angajatori si, in mod special, pentru profesiile liberale, freelanceri si mici antreprenori.
Pentru acestia din urma, cresterea plafonului va reprezenta o povara suplimentara, mai ales pentru cei care au venituri fluctuante sau care desfasoara activitati sezoniere. De asemenea, va deveni mai dificil de estimat contributiile CASS pentru veniturile variabile, avand in vedere ca baza de calcul va depinde de valoarea salariului minim brut stabilit de Guvern, care poate suferi modificari in timpul anului.
Prin aceasta masura, autoritatile urmaresc sa asigure un aport mai mare la sistemul de sanatate, dar efectele pot fi semnificative pentru cei care activeaza pe cont propriu si nu au un venit constant.
Astfel, aceasta modificare va intra in vigoare pentru veniturile obtinute incepand cu anul 2026 si va afecta atat profesiile liberale, cat si micile afaceri care nu sunt angajate cu contracte de munca, dar care realizeaza venituri independente.
5. Capital social minim si regimul firmelor
Majorarea capitalului social minim la infiintare si introducerea unui prag superior pentru firmele cu cifra de afaceri peste o anumita limita sunt semnalate chiar de CES ca potentiale bariere de intrare pe piata, cu risc de a genera un numar foarte mare de proceduri de majorare de capital la ONRC, fara garantia unei conformari fiscale mai bune. Dizolvarea firmelor inactive si obligativitatea contului bancar si a platii cu cardul duc la inasprirea disciplinei fiscale, dar vin cu costuri de implementare mai ridicate pentru microintreprinderi si PFA-uri, conform CC Tax Advisory.
6. Interdictiile legate de imprumuturile primite de la asociati
Un alt punct sensibil, in viziunea CC Tax Advisory, este interdictia de a restitui imprumuturile primite de la asociati sau entitati afiliate atunci cand activul net al societatii scade sub jumatate din capitalul social, masura prezentata ca protectie a capitalului, dar care loveste direct in structurile moderne de finantare intra-grup si in mecanismele de cash pooling. In foarte multe cazuri, investitorii care intra in companii aflate in dificultate financiara nu capitalizeaza imediat integral societatea, ci folosesc imprumuturi de la actionari si acorduri de cash pooling pentru a sustine lichiditatea zilnica si pentru a finanta planurile de redresare, cu posibilitatea de a retrage sau redistribui ulterior o parte din sume in functie de performanta. Daca noua regula blocheaza, pe termen nedeterminat, rambursarea acestor imprumuturi pana la „reintregirea” activului net, exact companiile care au atras capital de redresare si sunt integrate in astfel de structuri de trezorerie devin mai putin finantabile, iar investitorii financiari sau strategici vor fi tentati fie sa evite Romania, fie sa recurga la structuri mai opace si mai scumpe (vehicule externe, finantari colaterale), care nu ajuta nici transparenta, nici stabilitatea pe termen lung
7. Taxa de 25 lei pe coletele din afacerea externa
Se propune o taxa de 25 lei pentru fiecare colet sub 150 euro, provenit din afacerea extracomunitara si livrat direct consumatorilor din Romania. Masura vizeaza acoperirea costurilor de procesare a coletelor importate din afacerea non-UE, indiferent de valoarea declarata.
8. Castiguri bursiere
Se propune majorarea cotelor de impozit aplicabile veniturilor sub forma castigurilor din transferul titlurilor de valoare si din operatiuni cu instrumente financiare derivate, efectuate prin entitatile prevazute de lege, astfel:
-
cota de 1% aplicabila fiecarui castig din transferul titlurilor de valoare/fiecarui castig din efectuarea de operatiuni cu instrumente financiare derivate care au fost dobandite si instrainate intr-o perioada mai mare de 365 de zile, inclusiv, de la data dobandirii se majoreaza la 2%;
-
cota de 3% aplicabila fiecarui castig din transferul titlurilor de valoare/fiecarui castig din efectuarea de operatiuni cu instrumente financiare derivate care au fost dobandite si instrainate intr-o perioada mai mica de 365 de zile, de la data dobandirii se majoreaza la 4%.
9. Impozitul minim pe cifra de afaceri pentru marile companii
Din 2026, marile companii cu venituri de peste 50 milioane de euro vor trebui sa plateasca un impozit minim pe cifra lor de afaceri – o masura numita IMCA (Impozit Minimizat pe Cifra de Afaceri). Aceasta inseamna ca, indiferent de profitul real al unei firme, ea va plati un impozit minim bazat pe veniturile sale totale.
Totusi, premierul Ilie Bolojan este in favoarea anularii acestui impozit de anul viitor si spera ca pana la Craciun sa ia o decizie in acest sens. In continuare, exista discutii in coalitia de guvernare despre posibilitatea scaderii impozitului minim la 0,5% pentru toate companiile, nu doar pentru cele mari.
Organizatiile de afaceri din Romania sunt foarte impotriva acestui impozit, considerand ca este o bariera majora in calea investitiilor, iar rata efectiva de impozitare poate ajunge pana la 90% in unele cazuri.
Pe langa aceasta masura, exista si o plafonare pentru deducerea cheltuielilor de servicii externe (proprietate intelectuala, management, consultanta) catre firme afiliate, care nu poate depasi 1% din totalul cheltuielilor. Aceasta limiteaza posibilitatea firmelor de a reduce impozitele prin plati catre alte companii afiliate.
10. Majorare capital social pentru firme
Incepand de acum, firmele care au deja activitate nu vor trebui sa isi mareasca capitalul social decat daca depasesc cifra de afaceri de 400.000 de lei. Pana la acest prag, ele pot functiona fara modificari.
Daca, insa, o companie ajunge la o cifra de afaceri mai mare de 400.000 de lei, va trebui sa isi majoreze capitalul social la cel putin 5.000 de lei.
Pentru firmele deja infiintate, va exista o perioada de tranzitie. Acestea vor putea face majorarea capitalului social fie cand vor actualiza informatiile inregistrate la Registrul Comertului, fie cand vor modifica actul constitutiv al firmei, dar nu mai tarziu de 2 ani. Dupa aceasta perioada, firmele care nu isi vor ajusta capitalul social risca sa fie dizolvate.
Desi aceasta masura poate suna ca o regula necesara pentru a creste transparenta si stabilitatea firmelor, exista si un risc. Este posibil ca multe firme sa fie fortate sa treaca prin proceduri administrative pentru a isi majora capitalul social, fara insa a se garanta ca acest lucru va duce la o mai buna conformare fiscala. Mai mult, un numar mare de astfel de proceduri ar putea crea o povara suplimentara pentru firme si pentru autoritatile care le gestioneaza.
Pe scurt, firmele trebuie sa fie pregatite sa isi ajusteze capitalul social daca vor sa depaseasca pragul de 400.000 de lei, iar acest lucru va trebui facut intr-un termen de 2 ani, altfel risca dizolvarea.
11. Obligatia firmelor de a avea cont bancar si riscurile inactivitatii
Incepand cu 1 ianuarie 2026, toate firmele din Romania vor fi obligate sa detina un cont bancar activ pe toata durata desfasurarii activitatii. Firmele nou infiintate trebuie sa deschida un astfel de cont in termen de 30 de zile lucratoare de la inregistrare.
Firmele care nu respecta aceasta obligatie sau nu depun declaratiile financiare in termenul legal vor fi declarate inactive. De asemenea, institutiile bancare sunt obligate sa deschida conturi pentru firme, cu exceptia cazurilor in care acest lucru ar incalca legea privind prevenirea spalarii banilor si finantarea terorismului.
Firmele inactive pot ramane in aceasta stare maximum 1 an, dupa care ANAF poate solicita proceduri de insolventa, lichidare sau radiere, iar in cazul inactivitatii voluntare, termenul poate ajunge pana la 3 ani. Daca firmele nu se reactiveaza in acest timp, vor fi supuse acestor proceduri legale.
Astfel, pentru a evita riscurile de inactivitate, firmele trebuie sa fie conforme cu noile reglementari si sa isi deschida conturi bancare pentru a ramane active pe piata.
12. Schimbari la esalonarea obligatiilor fiscale restante
Firmele care solicita esalonarea la plata a obligatiilor fiscale restante vor trebui sa prezinte o garantie suplimentara, sub forma unui contract de fidejusiune, in anumite situatii. Aceasta va fi necesara in urmatoarele cazuri:
Daca au obligatii pentru care nu se acorda esalonarea la plata, cum ar fi:
Obligatii fiscale care au facut obiectul unei esalonari care si-a pierdut valabilitatea.
Obligatii fiscale cu scadenta dupa data eliberarii certificatului de atestare fiscala.
Ajutoare de stat sau de minimis de recuperat acordate de stat sau gestionate de stat.
Obligatii fiscale reprezentand accize.
De asemenea, se propune eliminarea esalonarii simplificate, care se acorda de drept, fara garantii, la cererea debitorului. Aceasta a dus la utilizarea excesiva a acestei masuri, in scopul de a amana plata obligatiilor si, in unele cazuri, pentru a pregati insolventa.
13. Restrictii la cesiunea partilor sociale
Se propune ca cesiunea partilor sociale intr-o societate cu raspundere limitata (SRL), realizata de un asociat care detine controlul asupra societatii, sa devina opozabila organului fiscal central doar daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
Notificarea cesiunii: In termen de 15 zile de la data cesiunii, cedentul, cesionarul sau societatea trebuie sa notifice organului fiscal central actul de transfer al partilor sociale si sa prezinte actul constitutiv actualizat cu datele de identificare ale noilor asociati.
Constituirea de garantii: Daca societatea are datorii la bugetul general consolidat administrat de organul fiscal central, cedentul sau cesionarul trebuie sa constituie garantii conform legislatiei in vigoare (art. 211 lit. a) si/sau b) din Legea nr. 207/2015).
Dovada acordului fiscal: In cazul in care societatea are obligatii fiscale restante, inainte de inregistrarea cesiunii la registrul comertului, trebuie prezentata dovada ca organul fiscal a aprobat constituirea garantiilor necesare.
Astfel, cesiunea partilor sociale va fi valida si opozabila autoritatilor fiscale doar daca sunt indeplinite aceste conditii.
14. Interdictii legate de imprumuturile primite de la asociati
Se propune interzicerea restituirii imprumuturilor primite de la asociati sau entitati afiliate in cazul in care activul net al societatii scade sub jumatate din capitalul social.
Aceasta masura, gandita ca o protectie a capitalului, afecteaza in mod direct structurile financiare moderne, precum imprumuturile intra-grup si mecanismele de cash pooling. In mod obisnuit, investitorii care intra in companii aflate in dificultate financiara nu realizeaza o capitalizare completa imediat, ci folosesc imprumuturi de la actionari sau acorduri de cash pooling pentru a sustine lichiditatea si pentru a finanta planurile de redresare. Acestea sunt, de obicei, restituite ulterior, in functie de performanta companiei.
Noua reglementare ar bloca rambursarea acestor imprumuturi pana cand activul net al companiei ajunge la valoarea initiala. Aceasta ar putea face ca firmele care se bazeaza pe aceste structuri de finantare sa devina mai greu finantabile. Astfel, investitorii financari sau strategici ar putea evita sa investeasca in Romania sau sa apeleze la solutii mai complexe si mai scumpe (vehicule financiare externe, imprumuturi colaterale), ceea ce ar putea afecta negativ transparenta si stabilitatea financiara pe termen lung, avertizeaza CC Tax Advisory.
15. Masuri de control si testare pentru functionarii publici: Bodycam si evaluari psihologice
Un nou proiect legislativ prevede implementarea unor masuri importante pentru functionarii publici din cadrul ANAF, AVR si ONJN, care vizeaza imbunatatirea transparentei si a comportamentului profesional al acestora. Printre masurile propuse se numara:
Folosirea bodycam-urilor: Inspectorii antifrauda si personalul vamal vor fi obligati sa utilizeze dispozitive de inregistrare video si audio (bodycam) pe durata misiunilor de control. Acestea vor asigura o mai mare transparenta si protectie atat pentru functionarii publici, cat si pentru cetateni, in caz de dispute sau plangeri.
Testarea psihologica la ONJN: Candidatii care aplica pentru functiile publice din cadrul Oficiului National pentru Jocuri de Noroc (ONJN) vor fi obligati sa prezinte doua avize importante:
Un aviz privind evaluarea psihologica complexa.
Un aviz privind nivelul de integritate.
Aceste masuri vor asigura faptul ca persoanele care acced in aceste functii au atat aptitudini psihologice corespunzatoare, cat si un comportament etic.
Testare psihologica periodica: Functionarii publici din cadrul ONJN vor trebui sa treaca printr-o testare psihologica periodica, o data la fiecare 2 ani. Aceasta va contribui la monitorizarea starii lor psihice si la prevenirea eventualelor comportamente necorespunzatoare.
Evaluari suplimentare: In cazul in care un functionar public prezinta comportamente necorespunzatoare la locul de munca, va exista posibilitatea de a-i fi efectuate evaluari psihologice suplimentare pentru a se stabili daca sunt necesare masuri suplimentare.
Aceste masuri sunt menite sa sporeasca profesionalismul si responsabilitatea functionarilor publici, asigurand un cadru mai transparent si mai sigur pentru cetateni.
Sursa foto: gov.ro