Majorarea salariului minim din 2026 aprinde conflictul dintre Guvern si IMM-uri. Patronii spun ca „toata lumea pierde”

Majorarea salariului minim din 2026 aprinde conflictul dintre Guvern si IMM-uri. Patronii spun ca „toata lumea pierde” crestere salariu minimsindicateimm romaniafirme mici si mijlociitaxare munca

Decizia Guvernului de a majora salariul minim incepand cu 1 iulie 2026 starneste nemultumiri puternice in mediul de afaceri. Cresterea anuntata, de la 4.050 lei la 4.325 lei brut, nu multumeste nici sindicatele, nici patronatele. Reprezentantii IMM Romania spun ca statul a ales o varianta politica, rupta de realitatea economica. Practic, antreprenorii sustin ca in 2026 costurile vor creste, dar ca economia nu este pregatita.


Florin Jianu, presedintele IMM Romania, sustine ca Guvernul a reusit sa creeze un compromis care dezavantajeaza toate partile implicate. Sindicatele cereau o majorare mai mare, aplicata de la inceputul anului. Patronatele doreau inghetarea salariului minim pe tot parcursul lui 2026. Rezultatul final nu rezolva problemele structurale ale pietei muncii si adauga presiune pe firmele mici.

IMM-urile intra in 2026 dupa un an extrem de dificil. In primele zece luni din 2025, peste 136.000 de firme s-au inchis, mai multe decat cele nou infiintate. Datele arata o scadere a apetitului antreprenorial si o fragilizare a mediului privat. In acest context, orice cost suplimentar conteaza. Pentru multe afaceri mici, marjele sunt deja la limita.

Patronatele sustin ca Guvernul a majorat salariul minim pentru a incasa mai multi bani la buget 

Patronii spun ca statul este, in realitate, principalul beneficiar al cresterii salariului minim. Nivelul ridicat al taxarii muncii face ca o mare parte din majorare sa se intoarca la buget. Antreprenorul plateste mai mult, angajatul primeste putin in plus, iar statul incaseaza diferenta. Potrivit IMM Romania, aproape jumatate din costul total al salariului ajunge direct la buget, sub forma de taxe si contributii.

Florin Jianu avertizeaza ca discutia despre salariul minim ascunde problema reala. Romania are una dintre cele mai mari poveri fiscale pe munca din regiune. Fara o reducere a taxarii, orice majorare devine ineficienta pentru angajati. Cresterea salariului minim fara reforme fiscale risca sa fie doar o schimbare de ordin contabil, nu o imbunatatire reala a nivelului de trai.

Presiunea pe IMM-uri nu vine doar din zona salariilor. De la 1 ianuarie 2026, plafonul cifrei de afaceri pentru regimul de microintreprindere scade drastic, de la 250.000 de euro la 100.000 de euro. Asta inseamna ca mii de firme vor trece de la impozitarea pe venit de 3% la impozitul pe profit de 16%. Pentru multe afaceri mici, o asemenea schimbare poate fi decisiva.

Reprezentantii IMM Romania spun ca masura nu a fost impusa explicit de Comisia Europeana. In documentele PNRR nu exista un prag clar stabilit pentru microintreprinderi. Patronii considera ca Guvernul ar fi putut negocia mai ferm. In opinia lor, un prag realist, adaptat inflatiei si cresterii economice, ar fi fost in jur de 500.000 de euro.

Trecerea fortata la impozitul pe profit risca sa produca efecte adverse. Multe microintreprinderi au profituri mici sau fluctuante. Impozitarea pe profit le reduce predictibilitatea si le creste riscul financiar. Patronii avertizeaza ca o parte dintre firme vor cauta solutii de supravietuire in zona gri a economiei.

IMM Romania mai atrage atentia ca un sistem simplu de taxare ajuta la conformare voluntara. Cand regulile devin complicate si costisitoare, tentatia de a evita fiscalizarea creste. In loc sa aduca mai multi bani la buget, statul risca sa piarda venituri. Astfel, economia la negru devine o alternativa pentru firmele care nu mai pot sustine povara fiscala.

         Citeste si: Ghidul angajatorului. Salariatul platit cu salariul minim pe economie poate fi sanctionat disciplinar cu reducerea salariului?

Sursa foto: freepik.com