Marile economii ale lumii risca o criza de proportii istorice. Riscul unei „crize globale a datoriilor” e mai mare decat in perioada Marii Crize Economice din anii ’30

de Adrian Somai la 17 Aug. 2025

Urmareste-ne pe Google News

criza economicadolar americandatorii publicerecesiune

Lumea a intrat pe un teren financiar care se dovedeste a fi tot mai incert de la un an la altul. Pentru prima data, sapte dintre cele mai dezvoltate economii ale lumii, Statele Unite, Canada, Marea Britanie, Franta, Italia, Spania si Japonia, se confrunta simultan cu datorii publice care depasesc 100% din produsul intern brut.

Situatia este cu atat mai alarmanta cu cat nivelul actual al ratelor dobanzilor este mult mai ridicat decat in trecut, ceea ce amplifica riscul unor socuri majore pe pietele financiare. Fondul Monetar International avertizeaza ca aceste dezechilibre nu au precedent nici macar in perioada Marii Crize Economice din anii ’30.

Specialistii au inceput deja sa vorbeasca despre un grup informal al „celor sapte datornici” (D7), care s-a format in urma valurilor succesive de imprumuturi contractate pentru a face fata crizei financiare globale din 2008 si, mai recent, pandemiei de Covid-19. Spre deosebire de Japonia, care traieste de mai bine de 25 de ani cu datorii masive, celelalte state depind intr-o masura mult mai mare de pietele internationale de credit. Acest lucru le face extrem de vulnerabile la schimbarile bruste de incredere ale investitorilor, care pot declansa reactii in lant cu efecte devastatoare.

Unul dintre mecanismele la care guvernele apeleaza frecvent pentru a gestiona povara datoriilor este deprecierea monedei nationale. Devalorizarea reduce valoarea reala a datoriei raportata la veniturile fiscale curente si permite statelor sa evite, cel putin pe termen scurt, decizii politice extrem de sensibile precum cresterea taxelor sau reducerea cheltuielilor. Franta, Marea Britanie si Italia au folosit aceasta strategie in deceniile trecute, dar atunci contextul economic era diferit, iar presiunea globalizarii asupra pietelor financiare nu era atat de puternica. Astazi, un asemenea scenariu ar putea scapa rapid de sub control.

Exemplele istorice arata cat de rapid se pot propaga efectele devalorizarilor. In 1967, decizia Marii Britanii de a reduce valoarea lirei sterline a fost urmata imediat de Spania, Portugalia si Irlanda, care au incercat sa-si protejeze competitivitatea. La sfarsitul anilor ’90, deprecierile monedelor asiatice si colapsul rublei rusesti au provocat crize economice severe, cu falimente rasunatoare si o prabusire brusca a nivelului de trai. Coreea de Sud, de exemplu, a inregistrat o scadere a PIB-ului pe cap de locuitor cu o treime intr-un singur an, iar Rusia a intrat in incapacitate de plata.

Colapsul dolarului american ar provoca o reactie in lant la nivel global

Problema devine cu atat mai serioasa cu cat acum este vorba despre economii mult mai mari si mai interconectate. Un eventual colaps al dolarului american, de exemplu, ar determina Canada, Mexicul sau China sa-si ajusteze la randul lor politicile monetare pentru a evita pierderi competitive. O reactie in lant de acest tip ar putea zgudui intregul sistem financiar international, cu efecte greu de anticipat asupra comertului, investitiilor si stabilitatii sociale. Riscul unei „crize globale a datoriilor” nu mai este doar o ipoteza teoretica, transformandu-se in timp intr-o posibilitate reala pe care analistii o iau in calcul.

Fondurile de investitii si marile institutii financiare urmaresc cu atentie situatia. Lectiile din 1997–1998, cand falimentul fondului Long-Term Capital Management a aratat cat de rapid se pot prabusi chiar si gigantii de pe Wall Street, sunt inca vii. Astazi, expunerea pe datoria suverana a statelor din D7 este mult mai mare, iar portofoliile investitorilor, chiar daca diversificate, ar putea fi insuficiente pentru a rezista unui soc simultan in mai multe tari dezvoltate.

Deocamdata, pietele raman relativ calme, dar semnele de presiune sunt evidente. FMI avertizeaza ca, pe fondul cresterii tarifelor comerciale si al incetinirii economiei mondiale, guvernele din D7 vor resimti o presiune tot mai mare pe bugetele publice. In lipsa unor planuri realiste de reducere a datoriilor, fie prin ajustarea fiscalitatii, fie prin limitarea cheltuielilor, optiunea devalorizarii ramane singurul instrument la indemana, cu riscurile uriase pe care le presupune.

Citeste si: Romania scapa de retrogradare, dar ramane in corzi. Fitch reconfirma ratingul suveran, cu perspectiva negativa

Sursa foto: freepik.com

de Adrian Somai

Jurnalist Manager.ro

Pregatire pentru Evaluarea Nationala clasa a II-a - proba scrisa

Vezi AICI detalii

Sinteze de Teoria si Metodica Educatiei fizice si sportive

Vezi AICI detalii

Teste de Evaluare Nationala clasa a II-a - Comunicare in limba romana - scris si citit

Vezi AICI detalii

Ultimele NOUTATI

Companii

De ce produsele proaste se vand mai bine decat cele bune

today07 Mai. 2026personIoan S

Afla...

Adevaruri incomode pe care nimeni nu vrea sa le auda

today07 Mai. 2026personIoan S

Companii

Engleza pentru afaceri: 8 abilitati de comunicare cerute in companii multinationale

today07 Mai. 2026personRedactia Manager

Ultima ora

ULTIMA ORA. Descinderi cu mascati la doua institutii publice din Brasov: servicii medicale fictive decontate din bani publici