Motorina se scumpeste in ritm record. Romania a avut cea mai mare scumpire a motorinei din Europa intr-o saptamana, transmite Dumitru Chisalita, presedintele AEI
scumpire motorinapret motorina romaniaaeidumitru chisalita
Romania a inregistrat cea mai mare crestere a pretului motorinei la pompa dintre toate statele europene analizate in ultimele sapte zile. Potrivit unei analize realizate de Dumitru Chisalita, presedintele Asociatiei Energia Inteligenta (AEI), pretul mediu al motorinei a urcat cu 7,5%, peste nivelul consemnat in Croatia, Spania, Polonia sau Bulgaria. Conform analizei AEI, evolutia cotatiilor internationale explica doar partial scumpirea si ridica intrebari cu privire la motivele pentru care Romania a avut cea mai accentuata crestere din Europa, in conditiile in care dispune de productie interna de titei, rafinarii si o dependenta relativ redusa de importurile directe de motorina.
Pretul mediu al motorinei la pompa a crescut cu 7,5% in Romania in ultimele sapte zile, mai arata AEI, care ofera si o comparatie cu alte state din regiune:
-
Croatia a inregistrat o crestere de 7,4%;
-
Spania, 4,7%;
-
Polonia, 3,9%;
-
Bulgaria, 2,3%.
Expertii
Asociatiei Energia Inteligenta spun ca xplicatia ar putea fi evolutia pietei internationale, tinand cont ca motorina mediteraneeana s-a scumpit cu aproape 12% intr-o singura saptamana, pe fondul deficitului regional si al problemelor logistice, chiar daca petrolul Brent a inregistrat o usoara scadere in aceeasi perioada.
Totusi, Dumitru Chisalita, presedinetele institutiei, sustine ca aceasta evolutie nu justifica diferentele dintre Romania si celelalte state europene analizate.
Romania este mai putin dependenta de importuri decat multe state cu scumpiri mai mici
Analiza evidentiaza un aspect pe care Asociatia Energia Inteligenta il considera paradoxal, mai exact faptul ca Romania are cea mai mare pondere a titeiului extras intern dintre statele analizate, respectiv 19%, dispune de rafinarii proprii si acopera doar aproximativ 22% din consum prin import direct de motorina.
In acelasi timp, mai multe state cu o dependenta mult mai mare de importuri au avut cresteri mai reduse ale preturilor sau chiar scaderi:
-
Irlanda, care isi acopera 91% din consum prin import direct, a inregistrat o scadere de 0,2%;
-
Estonia si Letonia, aproape complet dependente de motorina importata, au avut cresteri de 2,5%, respectiv 2,1%;
-
Germania, cu o dependenta externa totala estimata la aproximativ 98%, a consemnat o crestere de doar 1%;
-
Ungaria, care are o structura de aprovizionare apropiata de cea a Romaniei, a inregistrat o variatie de 0%.
In opinia lui Dumitru Chisalita, aceste date arata ca gradul de dependenta de import nu explica de ce Romania a avut cea mai mare scumpire a motorinei dintre statele analizate.
"Cifrele arata ca Romania nu este cea mai expusa tara la importul direct de motorina. Dimpotriva, are productie interna de titei, rafinarii importante si o pondere relativ redusa a importului net de produs finit.
Si totusi, Romania a devenit campioana scumpirii.
Aceasta este adevarata problema, in Romania, orice crestere internationala este tratata imediat ca o obligatie de majorare a pretului, iar orice scadere este prezentata ca o posibilitate care trebuie analizata.
Avem titei romanesc, rafinarii in Romania si cca. 22% import direct net de motorina la pompa. Dar platim de parca fiecare litru ar fi adus in ultima clipa, cu cisterna, de la cea mai scumpa sursa din lume", spune presedintele AEI.
De unde ar proveni diferenta de pret si ce efecte ar avea asupra economiei
Potrivit analizei AEI, pretul motorinei este stabilit in functie de costul de inlocuire, adica valoarea la care produsul ar putea fi cumparat in prezent, si nu in functie de costul istoric al titeiului din care a fost produs.
Dumitru Chisalita afirma ca aceasta regula poate avea justificare comerciala, insa considera ca devine discutabila atunci cand majorarile de pe piata internationala sunt transferate rapid in pret, in timp ce eventualele ieftiniri sunt reflectate mai lent.
Pe baza cotatiilor internationale, a cursului valutar, a taxelor si a costurilor logistice, Asociatia Energia Inteligenta estimeaza ca un nivel maximal justificabil al pretului ar fi de aproximativ 10,20 lei/litru.
In conditiile in care pretul practicat este de 10,65 lei/litru, analiza indica o diferenta de aproximativ 0,45 lei/litru.
Potrivit AEI, aceasta diferenta ar putea fi explicata prin transmiterea mai rapida a scumpirilor decat a ieftinirilor, anticiparea unor masuri fiscale, inclusiv o posibila reducere a accizei, sau prin mentinerea pretului intr-o zona convenabila atat pentru companii, cat si pentru bugetul de stat.
Analiza mai arata ca, la un TVA de 21%, statul incaseaza aproximativ 7,8 bani in plus din TVA pentru fiecare litru de motorina vandut, ceea ce ar insemna aproximativ 186 de milioane de lei pe luna, daca nivelul actual al preturilor se mentine.
In acelasi timp, Dumitru Chisalita avertizeaza ca un pret mai ridicat al motorinei poate genera costuri suplimentare pentru transport, poate influenta preturile alimentelor si ale altor bunuri, poate alimenta inflatia, poate majora cheltuielile institutiilor publice si poate reduce profitabilitatea companiilor, cu efecte asupra consumului si investitiilor.
"Statul tolereaza pretul ridicat" la pompa
Presedintele AEI este de parere ca suntem intr-un cerc vicios, deoarece in situatia preturilor ridicate la pompa, statul incaseaza mai multi bani, "iar ulterior prezinta restituirea unei parti din banii suplimentari drept masura de protejare a populatiei". Prin urmare, statul al tolera preturile ridicate, spune expertul AEI.
"Din perspectiva preocuparilor pe termen scurt, un pret mai mare al motorinei poate parea convenabil:
TVA-ul se incaseaza imediat. Fiecare scumpire produce automat venituri bugetare, fara introducerea oficiala a unei taxe noi.
Costul politic este transferat benzinariilor. Guvernul poate sustine ca preturile sunt stabilite de piata, in timp ce bugetul beneficiaza de pe urma lor.
Se evita reducerea imediata a taxelor. O scadere a TVA sau a accizei ar produce un efect negativ direct si vizibil asupra veniturilor bugetare.
Se pot anunta ulterior masuri de sprijin. Statul incaseaza mai mult in perioada de scumpire, dupa care poate returna o parte limitata sub forma reducerii accizei sau a ajutoarelor pentru anumite categorii, obtinand si un avantaj de imagine.
Deficitul este cosmetizat marginal. Veniturile suplimentare din TVA ajuta executia bugetara pe termen foarte scurt, chiar daca nu rezolva problema structurala.
Acesta poate deveni un mecanism politic foarte convenabil, statul tolereaza pretul ridicat, incaseaza mai mult, iar ulterior prezinta restituirea unei parti din banii suplimentari drept masura de protejare a populatiei", mai spune presedintele AEI.
Sursa foto: magnific.com