Muncim opt luni pe an pentru stat. Taxele ne lasa fara bani si alunga investitiile

Muncim opt luni pe an pentru stat. Taxele ne lasa fara bani si alunga investitiile taxa pe muncataxe salariutaxe pfataxe drepturi de autorimpozit pe profit

Romanii ajung sa munceasca sapte sau chiar opt luni pe an doar pentru a-si achita obligatiile catre stat. Este semnalul de alarma lansat de Adrian Codirlasu, care atrage atentia asupra nivelului ridicat al taxarii directe si indirecte din Romania. In acest context, povara fiscala devine tot mai greu de suportat pentru angajati si firme. Efectele se vad deja in consum, investitii si chiar si in competitivitatea economiei.


Potrivit analizelor CFA Romania, taxele pe munca ajung la aproximativ 41,5% din venituri. La acest nivel se adauga TVA si accizele, care reprezinta in medie inca 13% din cheltuielile unui roman. Practic, aproape jumatate din pretul bunurilor si serviciilor este format din taxe. In total, statul ajunge sa incaseze o parte semnificativa din tot ceea ce castigi si cheltuiesti.

Adrian Codirlasu explica simplu si pe intelesul tuturor situatia. Din cauza taxarii cumulate pe venit si consum, romanii lucreaza cea mai mare parte a anului pentru bugetul public. Abia ultimele luni raman pentru cheltuieli reale sau economii. Aceasta situatie reduce motivatia oamenilor, puterea de cumparare si capacitatea de planificare financiara pe termen lung.

Problema nu se opreste la salariati. Dan Manolescu, seful Camerei Consultantilor Fiscali, atrage atentia ca Romania a devenit tot mai putin atractiva pentru investitii. Eliminarea facilitatilor fiscale din IT, constructii si agricultura a dus la o crestere generala a taxarii muncii. Cea mai afectata ramane munca salariata, care suporta cele mai mari contributii si impozite.

Manolescu explica faptul ca munca independenta, prin PFA, este impozitata similar salariilor, dar beneficiaza de plafoane care mai reduc contributiile. In cazul drepturilor de autor, impozitul efectiv ajunge la aproximativ 6%, datorita cheltuielilor forfetare. Aceasta diferentiere creeaza dezechilibre si stimuleaza mutarea veniturilor spre forme mai putin taxate. Sistemul devine complicat si greu de justificat economic.

Suprataxarea nu aduce prosperitate 

Taxarea capitalului ridica alte semne de intrebare. Impozitul pe dividende ajunge la 16% din 2026, iar multe firme ies din regimul microintreprinderilor si ajung sa plateasca impozit pe profit de 16%. In doar doi ani, nivelul efectiv al taxarii in aceasta zona a crescut de peste cinci ori. Pentru investitori, mesajul este clar si negativ.

Comparativ, Bulgaria aplica un impozit pe profit de 10%, iar Ungaria de doar 9%. Romania pare tot mai putin competitiva din acest punct de vedere in regiune. In deciziile marilor grupuri, managerii locali trebuie sa justifice de ce ar investi aici, in conditii de taxe mai mari si reguli instabile. De multe ori, raspunsul lor nu mai convinge.

Consecinta directa este pierderea investitiilor. Bugete de dezvoltare sunt relocate catre tari cu o fiscalitate mai prietenoasa. Economia locala pierde locuri de munca, know-how si posibile venituri viitoare. Statul incaseaza mai mult pe termen scurt, dar sacrifica cresterea pe termen lung.

         Citeste si: Semnal de alarma inainte de 2026. Economia incetineste, joburile se subtiaza, preturile urca

Sursa foto: freepik.com