Nicusor Dan, despre trecerea la euro: Sa rezolvam deficitul, apoi discutam despre schimbarea banilor
moneda euroromania euroaderare euroocdenicusor dan
Romania viseaza de aproape doua decenii la momentul adoptarii monedei euro, dar acest obiectiv pare mai indepartat ca oricand. Desi autoritatile europene cer stabilitate macroeconomica, Bucurestiul se confrunta cu o situatie deloc placuta: un deficit bugetar in crestere, o inflatie persistenta si o economie inca vulnerabila. Recent, presedintele Nicusor Dan, a declarat transant ca Romania nu se poate gandi la zona euro „cu un deficit de 8%”, subliniind ca prioritatea noastra ar trebui sa fie mai intai consolidarea bugetara.
In timp ce aderarea la OCDE pare sa avanseze, adoptarea monedei euro ramane o tema complicata,
amanata de-a lungul anilor de fiecare guvern. In teorie, Romania ar fi trebuit deja sa fie parte a Mecanismului European al Ratelor de Schimb (ERM II), anticamera monedei unice. In realitate, tara noastra nici macar nu participa la acest mecanism, iar Comisia Europeana a confirmat oficial, in raportul de convergenta din 2024, ca Romania nu indeplineste niciunul dintre criteriile-cheie pentru zona euro.
In cadrul unei reuniuni internationale organizate la sediul BNR, viceguvernatorul bancii centrale a transmis totusi un semnal important, si anume ca Romania ar trebui „sa reia parcursul de convergenta nominala” si sa isi asume din nou obiectivul de adoptare a monedei euro. Este prima data, dupa o lunga perioada de tacere institutionala, cand o voce din Banca Nationala vorbeste despre o posibila relansare a acestui proiect european. Mesajul a venit in contextul unei intalniri a Grupului de Lucru pentru Prognoze Macroeconomice al Bancii Centrale Europene, organizata la Bucuresti, si a fost perceput ca o invitatie discreta adresata decidentilor politici.
Totusi, guvernatorul Mugur Isarescu a fost mai rezervat in declaratii. „Problema nu este daca Romania va adopta euro, ci cand va fi pregatita pentru acest pas”, a spus el, reamintind ca decizia apartine clasei politice, nu bancii centrale. In trecut, mai multe guverne au adoptat strategii sau au format comitete pentru aderare, dar toate au ramas la nivel de intentie. In lipsa unei vointe politice clare si a unei strategii coerente, tinta de aderare la euro ramane doar o fraza in documente guvernamentale.
„Noi, in momentul asta, nu putem sa vorbim de asta. cu deficitul la 8%, cum suntem… Mai intai sa ne preocupam de deficit si imediat dupa asta”, a spus la sfarsitul acestei saptamani si liderul de la Palatul Cotroceni, Nicusor Dan.
Aderarea la zona euro, improbabila mai devreme de 2035
Potrivit criteriilor de convergenta ale Consiliului European, pentru a adopta moneda euro o tara trebuie sa respecte cateva criterii clare: inflatie stabila, deficit sub 3% din PIB, datorie publica sub 60% si o rata a dobanzii apropiata de cea a statelor cu cele mai bune rezultate economice. Romania nu se apropie de aceste praguri. In 2024, rata inflatiei a fost in medie de 9,7%, de peste doua ori mai mare decat nivelul de referinta, iar deficitul bugetar a urcat la 6,9% din PIB, potrivit datelor Comisiei Europene. De asemenea, datoria publica a crescut accelerat in ultimii ani, iar stabilitatea cursului de schimb este mentinuta doar prin interventiile constante ale BNR.
In privinta cadrului legislativ, raportul Comisiei Europene atrage atentia asupra unor probleme de incompatibilitate intre legislatia romaneasca si normele UE. Legea privind statutul BNR nu este pe deplin aliniata cu prevederile Tratatului Uniunii Europene, in special in ceea ce priveste independenta bancii centrale si interzicerea finantarii monetare. Aceste imperfectiuni trebuie corectate inainte ca Romania sa poata adera formal la sistemul euro, un proces care ar putea dura ani de zile.