Noua lege a salarizarii in sectorul public. Guvernul promite eliminarea a 87 de sporuri si plafonarea costurilor cu salariile bugetarilor
noua lege a salarizariisporuri pentru bugetarisporuri taiate
Guvernul a lansat in consultare publica proiectul noii legi a salarizarii unitare, una dintre cele mai importante reforme asumate de Romania in relatia cu Comisia Europeana si prin PNRR. Documentul propune eliminarea a 87 dintre cele 151 de sporuri existente in prezent in sistemul public si introduce o noua grila de salarizare bazata pe criterii unitare si limite bugetare clare.
Ministrul interimar al Muncii, Dragos Pislaru, a declarat luni ca „zona aceasta de sporuri a devenit un fel de sport national in administratia din Romania”, explicand ca actualul sistem a fost modificat ani la rand prin exceptii si acte separate, fara o reforma coerenta a salariilor de baza.
Proiectul urmeaza sa intre in dezbatere parlamentara dupa etapa de consultare publica.
Ce schimba noua lege a salarizarii?
Miza principala a reformei este reasezarea intregului sistem de plata din sectorul public.
Executivul sustine ca actualele grile au devenit dezechilibrate, iar unele categorii profesionale au obtinut venituri mai mari prin sporuri si legi speciale, nu printr-o ierarhie unitara.
Noua lege porneste de la un principiu simplu: „munca egala, salariu egal”, indiferent de institutie sau de puterea de negociere a unei categorii profesionale.
Potrivit ministrului Muncii, partidele din coalitie au convenit deja asupra unui plafon maxim pentru cheltuielile salariale din sistemul public. Astfel, bugetul total pentru salarizare ar urma sa creasca de la 166 miliarde de lei in prezent la cel mult 174 miliarde de lei anul viitor.
Diferenta de 8 miliarde de lei reprezinta spatiul financiar in care Guvernul spune ca poate implementa reforma fara sa dezechilibreze bugetul.
Guvernul promite ca niciun salariu nu va scadea
Una dintre cele mai sensibile teme ale reformei este impactul asupra veniturilor actuale ale bugetarilor.
Dragos Pislaru a insistat ca legea include un mecanism de protectie a veniturilor aflate in plata. Chiar daca pentru aproximativ 44% dintre posturi noile grile indica salarii mai mici decat cele actuale, diferentele ar urma sa fie compensate astfel incat venitul net sa nu scada.
In acelasi timp, pentru circa 56% dintre posturi sunt estimate majorari salariale incepand din 2027.
Aceasta formula incearca sa evite tensiunile sociale si protestele care au insotit reformele salariale anterioare.
De ce vrea Guvernul sa elimine sporurile?
Sistemul sporurilor a devenit in ultimii ani una dintre cele mai controversate componente ale salarizarii bugetare.
In multe institutii, sporurile au ajuns sa reprezinte o parte importanta din venituri. Unele sunt acordate pentru conditii de munca, altele pentru proiecte europene, complexitatea activitatii sau diferite riscuri profesionale.
Problema semnalata de Guvern este ca numarul acestora a crescut constant, iar aplicarea lor difera de la o institutie la alta.
Din cele 151 de sporuri existente in prezent, proiectul propune eliminarea a 87. Reducerea este de aproape 57%.
Executivul sustine ca sistemul actual este greu de controlat si produce diferente mari intre angajati aflati pe functii similare.
Cum vor fi stabilite salariile?
Noua lege introduce o valoare de referinta de 4.100 lei, la care se aplica diferiti coeficienti in functie de functie si responsabilitate.
Coeficientul maxim va fi 8, rezervat functiei de presedinte al Romaniei. Asta ar insemna un salariu brut de 32.800 lei.
Ministrul Muncii a explicat ca evolutia salariilor in sistemul public va depinde de doi indicatori majori: cresterea PIB si reducerea numarului de angajati prin reforme administrative.
Cu alte cuvinte, Guvernul transmite ca salariile mai mari in sectorul public vor putea fi sustinute doar daca economia creste si daca administratia devine mai eficienta.
Aceasta reforma este asteptata de ani de zile
Romania incearca de aproape doua decenii sa construiasca un sistem de salarizare unitar in sectorul public. Legea actuala, adoptata in 2017, a fost modificata repetat prin ordonante, exceptii si legi speciale.
In practica, sistemul a devenit tot mai fragmentat. Unele categorii profesionale au obtinut cresteri salariale prin negocieri si presiune sindicala, in timp ce alte domenii au ramas in urma.
Economistii si institutiile financiare internationale au criticat in mod repetat lipsa de predictibilitate si cresterea rapida a cheltuielilor cu personalul bugetar.
Noua reforma vine intr-un moment dificil pentru bugetul Romaniei, in conditiile in care deficitul bugetar ramane ridicat, iar Comisia Europeana cere masuri de control al cheltuielilor publice.
Deocamdata, proiectul este in faza de consultare publica, iar forma finala poate suferi modificari in Parlament. Cele mai disputate teme sunt asteptate sa fie eliminarea sporurilor si modul in care vor fi aplicate noile grile salariale in administratia locala si in sectoarele cu deficit de personal.
Sursa foto: gov.ro