Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
de Cristina Enescu
la 07 Sep. 2026
Romania a intrat in ultimii ani intr-o spirala a deficitelor care a facut ca datoria publica sa urce de la aproximativ 35% din PIB in 2019 la 59,3% in 2025, iar Comisia Europeana estimeaza ca va depasi 60% in 2026 si va ajunge la 63,4% din PIB in 2027. Cresterea nu a fost provocata de un singur eveniment si nici nu poate fi pusa exclusiv pe seama pandemiei. In fapt, tara noastra avea deja un deficit excesiv inainte de criza sanitara, apoi a inregistrat deficite foarte mari in fiecare dintre anii urmatori, in timp ce cheltuielile cu salariile, pensiile si dobanzile au crescut, iar statul a trebuit sa se imprumute tot mai mult pentru a acoperi diferenta dintre ceea ce cheltuieste si ceea ce incaseaza. Comisia Europeana avertizeaza acum ca datoria Romaniei ar putea ajunge la aproximativ 90% din PIB pana in 2036 daca dezechilibrele fiscale nu sunt corectate, si tocmai din acest motiv Romania este nevoita acum sa isi consolideze bugetul prin masuri de corectie si sa implementeze reformele amanate ani de zile.
Romania avea deja o problema inainte de pandemie
Punctul de plecare este 2019, cand datoria publica a Romaniei era inca redusa in comparatie cu nivelul de astazi, situandu-se in jurul a 35% din PIB. Cifra putea sugera ca statul avea un spatiu confortabil de indatorare, insa in spatele ei se afla deja o problema importanta: Romania cheltuia mai mult decat incasa, iar deficitul bugetar depasise pragul european de 3% din PIB.
Comisia Europeana a constatat inca din februarie 2020 ca deficitul Romaniei depasise valoarea de referinta in 2019 si estima ca va ramane peste 3% si in anii urmatori.
Tocmai aceasta deteriorare a finantelor publice a stat la baza deschiderii procedurii de deficit excesiv.
Cu alte cuvinte, pandemia nu a gasit Romania cu bugetul echilibrat, dat fiind faptul ca satul intrase deja intr-o perioada in care veniturile nu mai tineau pasul cu cheltuielile.
Criza sanitara din 2019 doar a amplificat problemele economice deja existente ale Romaniei
Criza COVID-19 a amplificat brusc dezechilibrul care deja macina tara. Astfel, in 2020, deficitul bugetar al Romaniei a ajuns la aproximativ 9,2-9,3% din PIB, unul dintre cele mai mari niveluri din Uniunea Europeana, iar datoria publica a urcat si ea puternic, pana la aproximativ 47% din PIB.
Aceste evolutii nefavorabile au avut loc pe fondul faptului ca, in timpul pandemiei, veniturile statului au fost afectate de incetinirea economiei, in timp ce cheltuielile au crescut pentru masurile de sprijin acordate economiei si populatiei, iar diferenta a trebuit acoperita prin imprumuturi. Imprumuturi care nu dispar dupa ce este aprobat bugetul, ci care intra in stocul datoriei publice si trebuie ulterior refinantate si platite impreuna cu dobanzile.
Pandemia a fost, asadar, acceleratorul, nu explicatia completa pentru nivelul la care a ajuns datoria Romaniei.
Problema a continuat dupa ce pandemia s-a terminat
Daca datoria ar fi crescut doar in 2020, iar Romania ar fi revenit apoi la deficite mici, situatia ar fi fost foarte diferita. Numai ca acest lucru nu s-a intamplat.
In 2021, deficitul bugetar a fost de aproximativ 7,2% din PIB, in 2022 de 6,5%, iar in 2023 de 6,7%. In 2024, deficitul a urcat din nou la 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeana in acel an. In 2025, deficitul a coborat la 7,9%, dar a ramas de peste doua ori mai mare decat limita de 3% prevazuta de regulile europene.
Practic, statul a continuat sa cheltuiasca mai mult decat colecta, iar diferenta a fost acoperita prin noi imprumuturi.
Concret, daca un stat are un deficit de 7% din PIB, asta inseamna ca intr-un an cheltuielile sale sunt cu aproximativ 7% din PIB mai mari decat veniturile, in masura in care vorbim despre deficitul calculat conform metodologiei europene. Nu inseamna ca datoria creste automat exact cu 7% din PIB, pentru ca mai exista efecte precum evolutia PIB-ului nominal, reevaluarile datoriei si alte ajustari, dar deficitele mari exercita o presiune directa de crestere asupra datoriei.
Dobanzile au inceput sa consume tot mai mult din banii statului
Pe masura ce stocul datoriei creste, statul trebuie sa plateasca dobanzi pentru o suma tot mai mare. Iar Romania s-a imprumutat intr-un context in care costurile de finantare au fost ridicate, ceea ce a facut ca dobanzile sa devina o cheltuiala importanta a bugetului.
Comisia Europeana estimeaza ca actuala crestere a datoriei Romaniei este alimentata in special de deficitul primar ridicat si de cresterea platilor de dobanzi. In 2024, deficitul primar a fost de 6,8% din PIB, potrivit Comisiei.
Aici apare si un sistem ale carui consecinte se pot agrava, acela ca statul se imprumuta pentru a acoperi deficitul, datoria creste, datoria mai mare genereaza dobanzi mai mari, iar aceste dobanzi intra la randul lor in cheltuielile publice si fac mai dificila reducerea deficitului.
Acest cerc vicios nu inseamna Romania se imprumuta pentru a plati exclusiv dobanzile, ci ne arata ca o parte tot mai mare din banii bugetului trebuie alocata pentru costul datoriei acumulate anterior, in loc sa poata fi folosita pentru alte prioritati.
Datoria Romaniei va continua sa creasca si in 2027
Desi deficitul bugetar este estimat sa scada de la 7,9% din PIB in 2025 la 6,2% in 2026 si 5,8% in 2027, datoria publica va continua sa urce. Comisia Europeana estimeaza ca aceasta va ajunge la 61,6% din PIB in 2026 si la 63,4% in 2027. Cresterea este pusa in principal pe seama deficitului primar inca ridicat si a cheltuielilor cu dobanzile.
Practic, este clar ca nu e suficient doar sa tragem deficitul in jos, pentru ca datoria sa inceapa imediat sa scada, ci e necesar sa se ajunga la un nivel al deficitului suficient de mic pentru a stabiliza ulterior datoria.
Consiliul Fiscal avertizeaza asupra nivelului redus de colectare a taxelor in Romania, comparativ cu media UE si subliniaza ca avem o problema a deficitelor gemene, nu doar a deficitului bugetar
Romania incaseaza din taxe si contributii aproximativ 29% din PIB, fata de peste 40% in medie la nivelul Uniunii Europene, potrivit Consiliului Fiscal.
In acelasi timp, Romania se confrunta cu „deficite gemene”, astfel ca, pe langa deficitul bugetar ridicat, tara are si un deficit mare de cont curent. Acesta a ajuns la aproape 8% din PIB in 2024, iar peste 55% din necesarul de finantare a fost acoperit prin imprumuturi. Consiliul Fiscal avertizeaza astfel ca dezechilibrul nu este doar unul al bugetului de stat, ci priveste si relatia financiara a Romaniei cu exteriorul.
O datorie publica de peste 60% din PIB presupune o mare presiune asupra bugetului public
Asadar, Romania a ajuns de la o datorie publica de aproximativ 35% din PIB in 2019 la peste 60% in 2026 dupa mai multi ani in care cheltuielile statului au depasit cu mult veniturile.
Cifrele oficiale indica faptul ca pandemia a accelerat cresterea, dar deficitele mari inregistrate si dupa 2020 au facut ca datoria sa continue sa urce, iar dobanzile au adaugat o presiune suplimentara asupra bugetului.
Acum, corectia bugetara trebuie facuta intr-o economie care se confrunta deja cu o scadere a consumului si o crestere modesta si in contextul unei datorii publice considerabile.
De aceea, bugetul pentru 2027 va trebui sa gaseasca un echilibru dificil intre reducerea deficitului, controlul cheltuielilor si mentinerea investitiilor care pot sustine economia, iar din acest punct de vedere noul guvern care se va instala cu puteri depline va avea o misiune deloc usoara, dupa cum anticipeaza si presedintele Consiliului Fiscal, Daniel Daianu:
„Rectificarea bugetara si constructia bugetului pentru 2027 reclama formarea unui guvern cu puteri depline. Situatia interna si cea internationala cer un asemenea guvern”, a afirmat presedintele Consiliului Fiscal.
Citeste in continuare Romania are nevoie urgent de un Guvern cu puteri depline. Avertismentul lui Daniel Daianu privind bugetul pentru 2027
Sursa foto: magnific.com
Colaborator Manager.ro
Teste REZOLVATE de limba si literatura romana pentru reusita la examenul de TITULARIZARE - profesori
Fise distractive pentru gradinita
Pachet Ghid invatatori clasele 0-II Ghid invatatori clasele III-IV OF 18006
Ultimele NOUTATI
Banii raman scumpi. Cum influenteaza decizia de ieri a BNR ratele romanilor la banci
09 Oct. 2026
Euro a trecut de 5,35 lei. Cine plateste factura unui leu mai slab si cum ajunge criza politica in buzunarul romanilor
09 Oct. 2026
Unul dintre cei mai mari transportatori de camioane din Europa incepe recrutarile in Romania. Salarii de pana la 3.500 de euro pentru soferi
09 Oct. 2026
Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit. Zilnic in Inboxul tau.
Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special de mai jos?
Noutati Fiscale 2026. Reguli noi pentru societatile comerciale
Partenerii nostri
Examen CECCAR, sesiunea 19-20 noiembrie 2026: Inscriere, taxe si structura probelor
Ghid complet pentru neplatitorii de TVA: Plafoane, declaratii si studii de caz explicate practic
Codul Rutier se schimba pentru motocicliti. Vezi noile reguli
Extinderea internationala fara haos fiscal: ce procese trebuie puse la punct din timp
Atentie contabili: ACTIVUL NET este bomba cu ceas din bilantul companiei
Microintreprindere fara niciun salariat. Cand treci la impozit pe profit si cand depui D700
Cursul valutar in contabilitatea financiara: reguli de evaluare
Cum alegi marfa potrivita pentru un magazin aflat la inceput
Confort si stil in garderoba de zi cu zi: cum alegi incaltamintea potrivita
Nu amana investitia, finanteaza inteligent echipamentele agricole
Te-ar putea interesa si
x