Pentru a ne mai putea permite sa facem agricultura, aceasta ar trebui sa devina sustenabila si regenerativa

Pentru a ne mai putea permite sa facem agricultura, aceasta ar trebui sa devina sustenabila si regenerativa In anul 2015, 193 de state membre ale organizatiei Natiunilor Unite, printre care si Romania, au semnat un document-angajament numit "Agenda 2030 pentru dezvoltare durabila", un program de actiune globala care promoveaz? echilibrul între cele trei dimensiuni - economic, social ?i de mediu ale dezvoltarii durabile.
"Agenda 2030 pentru dezvoltare durabila" stabileste 17 obiective, asumate de toate statele semnatare: eradicarea saraciei, eradicarea foametei, sanatate si bunastare, educatie de calitate, egalitate de gen, apa curata si sanitatie, energie curata si la preturi accesibile, munca decenta si crestere economica, reforme profunde in industrie, inovatie si infrastructura, reducerea inegalitatilor in interiorul tarilor si intre tari, construirea de orase si comunitati durabile, consum si productie responsabile, masuri urgente de combatere a schimbarilor climatice si a impactului lor, conservarea si utilizarea durabila a oceanelor, protejarea, restaurarea si promovarea utilizarii durabile a ecosistemelor terestre, promovarea unor societati pasnice si incluzive si consolidarea mijloacelor de implementare si revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabila.

Toate aceste lucruri ar trebui sa devina realitate pana in anul 2030.

Cum am spus, documentul "Agenda 2030 pentru dezvoltare durabila" a fost semnat si asumat de 193 de state, inca din anul 2015.

Personal, urmaresc zilnic fluxurile agentiilor de stiri, citesc cat pot din presa (nationala si internationala), urmaresc jurnalele de stiri. Nu o fac din placere, dar trebuie s-o fac.

Ei bine, in cei sase ani scursi de la adoptarea "Agendei 2030" nu am auzit niciun om politic roman, niciun ministru, niciun prim-ministru, niciun presedinte amintind de obiectivele "Agendei 2030" sau vorbind despre actiunile intreprinse pentru realizarea obiectivelor acesteia.

Sa zabovim putin asupra celui de-al doilea obiectiv al "Agendei 2030", si anume la cel care se refera la una dintre nevoile de baza ale oamenilor - nevoia de hrana.

La ora actuala, in intreaga lume, cca 30% din mancarea produsa nu ajunge in farfurii, ci la gunoi. La nivelul Uniunii Europene procentul este ceva mai mic - 20%.

Sa arunci mancarea este, pe de o parte, indecent, in conditiile in care aproape 1 miliard de oameni de pe pamant sufera de foame; pe de alta parte pentru a produce mancarea/ alimentele aruncate se consuma in zadar resurse inseminate, iar fabricarea, procesarea, ambalarea, transportul alimentelor care ajung direct la gunoi produc o poluare considerabila.

Compania americana Corteva, specializata in gasirea de solutii pentru o agricultura sustenabila, ofera celor implicati in lantul de productie al produselor agro-alimentare solutii pentru a-si desfasura activitatea astfel incat mediul sa fie cat mai putin afectat.

Principala problema cu care se confrunta agricultorii, fie ca sunt cultivatori sau crescatori de animale, este degradarea continua a solului.

Insa aceasta degradare nu este o fatalitate, ci este provocata de actiunile iresponsabile ale oamenilor, in multe cazuri ale acelorasi agricultori care-si exploateaza pamantul pe care-l cultiva sau pe care cresc animale ca si cum acesta ar reprezenta o resursa nelimitata.

Specialistii Corteva au lansat conceptul de "agricultura regenerativa". Este vorba despre un alt fel de a face agricultura, unul responsabil, care nu numai ca nu polueaza si nu participa la incalzirea globala, dar poate si repara daunele provocate in trecut solului si mediului ambiant.

Toata lumea stie ca dioxidul de carbon este un gaz cu efect de sera si ca eliberarea in atmosfera a acestui gaz, in cantitati din ce in ce mai mari, contribuie la efectul de sera, prin urmare la incalzirea globala.

Metanul este mai putin aratat cu degetul pentru aportul sau la incalzirea globala.

Dintre gazele cu efect de sera eliberate in atmosfera in mod natural si in urma activitatilor umane, dioxidul de carbon reprezinta 76%, in vreme ce metanul reprezinta 16%.

Atata doar ca metanul este mult mai nociv pentru atmosfera, deoarece acest caz capteaza si retine de 30 de ori mai multa caldura decat dioxidul de carbon.

40% din metanul eliberat in atmosfera provine din activitatile agricole, in principal din fermele de crestere a vacilor.

Biata vaca n-are nicio vina, dar aparatul ei digestiv este astfel alcatuit incat elimina cantitati insemnate de metan.

Asta nu inseamna ca va trebui, in viitor, sa renuntam la cresterea vacilor. Solutiile pentru a reduce emisiile de metan de care acestea sunt responsabile sunt simple si deloc costisitoare.  
De pilda, adaugarea de alge marine sau, si mai simplu, de carbune, in  alimentatia vacilor ar reduce semnificativ emisiile de metan.

Am ales exemplul vacilor si al emisiilor de metan ale acestora deoarece acesta arata cat de simple si de la indemana sunt solutiile pentru a practica o agricultura sustenabila.

Corteva, compania mentionata anterior, a gasit o multime de astfel de solutii, pentru diferitele ramuri ale agriculturii. Toate sunt simple, toate sunt usor de implementat. Exista inclusiv metode si tehnologii pentru practicarea unei asa-numite agriculturi-regenerative, adica o activitate care nu numai ca nu dauneaza mediului, dar ajuta la regenerarea acestuia.

De ce nu sunt aplicate, la scara larga, aceste solutii simple si ieftine? Pentru ca ne-am obisnuit asa si nu vrem sa facem nicio schimbare in felul in care practicam agricultura.

Dar, daca nu vom face cat mai curand aceste schimbari, ne vom confrunta cu schimbari atat de dramatice ale climei incat nu vom mai putea practica niciun fel de agricultura.

Sursa foto: maxpixel.net