Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
de Magda Florea
la 13 Feb. 2026
Urmareste-ne pe Google News
Romania se situeaza printre statele membre ale Uniunii Europene cu cele mai ridicate costuri reale ale gazelor naturale, atunci cand preturile sunt ajustate la puterea de cumparare, desi la nivel nominal tarifele nu par ridicate. Aceasta este concluzia analizei semnate de Dumitru Chisalita, presedintele Asociatiei Energia Inteligenta (AEI).
Cum explica AEI paradoxul preturilor la gaze
Conform analizei, efortul economic suportat de consumatori este amplificat de mai multi factori:
- lichiditate redusa a pietei
- grad scazut de utilizare a infrastructurii
- costuri fixe ridicate pe intreg lantul: transport, distributie, inmagazinare si furnizare
„Romania are printre cele mai mari costuri pe toate componentele pretului gazelor naturale raportate la km de retea, volume transportate si puterea de cumparare a oamenilor. In dezbaterea publica despre pretul gazelor naturale, comparatiile se opresc aproape intotdeauna la nivel nominal, cati euro costa transportul, distributia sau marja comerciala. Este o abordare comoda, dar profund inselatoare. Pentru ca pretul real al energiei nu se masoara in euro, ci in efortul economic al oamenilor. Atunci cand ajustam datele prin puterea de cumparare (PPP), ierarhiile consacrate se rastoarna. Iar concluzia devine incomoda: Europa de Est nu este ieftina, este disproportionat de scumpa raportat la capacitatea de plata a consumatorilor si industriei”, explica Chisalita in analiza „De ce gazele naturale «ieftine» devin «scumpe»”.”
Gazul-marfa – punctul de plecare al analizei
Potrivit autorului, pentru a intelege costul real al gazului, analiza trebuie sa porneasca de la gazul-marfa, adica pretul fara taxe, accize sau tarife suplimentare:
„Pentru a elimina orice distorsiune, trebuie ca analiza sa porneasca de la elementul cel mai «curat», pretul gazului-marfa, fara taxe, fara accize, fara tarife de transport, distributie sau inmagazinare. Doar costul efectiv al gazului, ajustat la PPP. Rezultatul este poate cel mai incomod din intregul lant.”
In Europa de Vest, pretul gazului-marfa ajustat la puterea de cumparare se situeaza in jurul a 0,03-0,035 euro/kWh PPP (Germania, Olanda, Franta, Austria si statele nordice).
In Europa de Est si Sud-Est, costul urca intre 0,055-0,063 euro/kWh PPP, Romania atingand aproximativ 0,055 euro/kWh, chiar daca este cel mai mare producator de gaze din UE.
De ce gazul „ieftin” este scump in Est
Chisalita explica ca motivul nu este furnizorul sau specula, ci structura pietei si contextul economic:
- venituri mai mici ale oamenilor, adica acelasi pret nominal apasa mai greu
- putere de negociere redusa, care se traduce prin volume mici si piete fragmentate
- dependenta structurala de inmagazinare, care inseamna ca securitatea energetica introduce costuri fixe greu de diluat
La nivelul transportului gazelor, statele vestice au tarife nominale mai mari, dar ajustate la PPP raman sub media europeana. Romania ajunge la un indice de 135, cel mai ridicat din Est.
Distributia gazelor si paradoxul „ieftinului”
In ceea ce priveste distributia, Romania, Bulgaria si Ungaria sunt adesea citate ca exemple de preturi nominale scazute. Ajustarea la PPP schimba complet perspectiva:
- Romania atinge un indice de 145, cel mai ridicat din UE
- Cauza: supra-dimensionarea retelei, subutilizarea acesteia, densitatea redusa a consumului si dispersia geografica
„Consumatorul roman plateste «putin» in euro, dar mult din venitul sau real”, noteaza Chisalita.
Inmagazinarea gazelor – o povara economica
- Tarile vestice utilizeaza intensiv capacitatile, mentinand costuri apropiate de media UE.
- Romania, cu infrastructura dimensionata strategic, ajunge la un indice de 148, aproape 50% peste media UE.
„Costurile nominale nu sunt ridicate, dar gradul de utilizare relativ scazut, combinat cu venituri mici, transforma stocarea intr-o povara economica disproportionata.”
Marja comerciala si TVA – mitul pretului mare
- Marja comerciala a Romaniei este modesta nominal, dar pe unitatea de energie livrata devine apasatoare.
- TVA si accizele nu sunt exceptional de mari, dar ajustarea la PPP arata un efort economic ridicat, printre cele mai mari din UE.
Cauza structurala: ineficienta si lichiditate scazuta
Analiza AEI concluzioneaza ca Romania nu este scumpa din cauza pretului nominal, ci din cauza ineficientei structurale:
- lichiditate redusa = volume mici, tranzactii putine
- infrastructura subutilizata = tarife ridicate per unitate
- investitii supradimensionate = bonusuri, comisioane
- marje comerciale ridicate in termeni relativi = nu din lacomie, ci din lipsa de volum
- fiscalitate cumulativa ridicata
- ineficienta operationala cronica
„Rezultatul este un cerc vicios clar identificabil: ineficienta, lichiditate scazuta, costuri unitare mari, pret final ridicat, scadere de consum si mai putina lichiditate, costuri unitare si mai mari, pret final si mai ridicat, scaderea mai mare a consumului, s.a.”
Pretul ridicat al gazului in Romania este consecinta structurii pietei, nu cauza acesteia:
„O piata cu volum mic nu poate amortiza infrastructura eficienta (tarife mari), nu poate sustine concurenta reala (preturi marfa mari), nu poate reduce marjele prin rotatie rapida a capitalului (marje mari) si nu poate absorbi fiscalitatea fara transfer integral in pret (taxe mari).”
Fiecare element al lantului – transport, distributie, stocare, furnizare – devine mai scump pe unitatea de energie livrata, chiar daca luat individual este rezonabil si nominal.
Lectia pentru consumatori si autoritati
- Interventiile administrative care nu ataca ineficienta si gradul de utilizare al retelelor nu reduc costurile reale.
- Costurile mari nu provin din pretul nominal, ci din subutilizare, lichiditate redusa si structura ineficienta.
Pentru Romania, a mentine preturi „ieftine” fara a optimiza infrastructura si piata este aproape imposibil.
Sursa foto: freepik.com
de Magda Florea
Senior Editor Manager.ro
Ultimele NOUTATI
Carburantii se apropie de pragul psihologic: va depasi motorina 9 lei/l in Romania?
13 Mar. 2026
OFICIAL | ANAF se confrunta cu deficit masiv de personal si salarii necompetitive in Romania
13 Mar. 2026
Ultima ora | Soc in fiscalitate de la ANAF: Formularul tau de TVA va arata complet altfel din 2026
13 Mar. 2026
Ce sa verifici la un apartament inainte de a-l cumpara. Greselile care ii costa pe romani zeci de mii de euro
13 Mar. 2026
5 motive clare pentru care sa alegi materialele de constructii de la MacoStore pentru proiectele tale
13 Mar. 2026
Scade salariul mediu in Romania. In plina inflatie, romanii castiga 5.518 lei in mana
13 Mar. 2026
Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit. Zilnic in Inboxul tau.
Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special de mai jos?
Noutati Fiscale 2026. Reguli noi pentru societatile comerciale
Partenerii nostri
Program de lucru in functie de programarile clientilor. Prevederi in RI si in CIM
Salariul de baza minim brut se majoreaza la 4.325 lei, incepand cu data de 1 iulie 2026
Noutati privind concediile medicale: clarificari pentru angajatori
Conversie dividende de incasat in imprumut: Cum se inregistreaza in contabilitate
Rambursari ilegale de TVA si evaziune fiscala: Cum a functionat circuitul fictiv descoperit de ANAF
Te-ar putea interesa si
Ultima ora | Soc in fiscalitate de la ANAF: Formularul tau de TVA va arata complet altfel din 2026
13 Mar. 2026
Ce sa verifici la un apartament inainte de a-l cumpara. Greselile care ii costa pe romani zeci de mii de euro
13 Mar. 2026
x