Romania, copilul sarac al UE, plateste cea mai scumpa energie. Ministrul Bogdan Ivan: „Caut solutii sa scadem pretul, macar pentru consumatorii casnici”
energie electricapret energieplafonare energiebogdan ivan
Romanii se confrunta in toamna acestui an cu o realitate cat se poate de dureroasa, energia electrica dovedindu-se a fi mai scumpa ca nicaieri in Uniunea Europeana. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a confirmat ca, potrivit datelor Eurostat, Romania a avut in ultima luna cel mai ridicat pret la electricitate din Europa.
In timp ce megawattul-ora s-a tranzactionat in medie la 154 de euro, in Franta acesta a costat doar 61 de euro. Diferenta devine si mai dramatica atunci cand este raportata la veniturile romanilor, printre cele mai mici din UE. Intr-un interviu recent, ministrul a recunoscut ca „romanii platesc practic cel mai mult pentru curent, raportat la puterea lor de cumparare”.
Situatia tensionata de pe piata energiei este rezultatul unei combinatii de factori: dependenta de importuri, absenta investitiilor in noi capacitati de productie si eliminarea schemei de plafonare-compensare de la 1 iulie 2024. In lipsa acesteia, preturile s-au ajustat brusc, iar facturile au crescut semnificativ. „Am platit luna trecuta o factura de 280 de lei, cu 30-35% mai mult decat anterior”, a declarat ministrul, oferind exemplul propriei experiente. Datele din piata confirma o realitate trista, consumatorii casnici ajungand sa plateasca dublu fata de vara trecuta, in timp ce regularizarile din septembrie au accentuat si mai mult socul.
Pentru a tempera explozia facturilor, Ministerul Energiei propune o solutie moderna: instalarea contoarelor inteligente. Aceste dispozitive transmit datele de consum la fiecare 15 minute si permit aplicarea tarifelor dinamice, in functie de momentul zilei. „In alte tari, precum Spania si Marea Britanie, s-au inregistrat reduceri ale facturilor de pana la 20%”, sustine ministrul. In Romania, costul unui astfel de contor variaza intre 100 si 200 de euro, iar mai multe companii private ofera deja servicii de instalare. Ivan a explicat ca o extindere masiva a acestor dispozitive ar putea fi o „arma economica” in reducerea consumului si a costurilor.
Problema structurala ramane insa lipsa productiei interne. Romania importa zilnic intre 1.700 si 2.000 de megawati, in special in orele de varf, cand preturile urca abrupt. „Trebuia sa fim mai pregatiti la finalizarea perioadei de plafonare, cu noi capacitati de productie finantate din fonduri europene. Din pacate, am pierdut o parte dintre aceste fonduri”, a recunoscut ministrul. In prezent, cea mai mare parte a energiei vine de la producatori precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica si Complexul Oltenia, insa investitiile in noi unitati sunt inca in faza de proiect.
Pe termen scurt, guvernul analizeaza posibilitatea unor „pachete de energie” negociate direct intre producatori si furnizori pentru consumatorii casnici. Obiectivul este ca
pretul mediu al energiei sa se stabilizeze in jurul valorii de 1,10 lei/kWh, similar cu oferta Hidroelectrica. Masura ar putea intra in vigoare in 2025, insa depinde de acordul Comisiei Europene, pentru a evita riscul unei proceduri de infringement. „Daca am continua plafonarea, am risca suspendarea fondurilor europene. De aceea trebuie sa gasim solutii compatibile cu regulile pietei”, a explicat Ivan.
Scumpirea energiei electrice a provocat efecte in lant in economie
Impactul scumpirilor la energie nu se limiteaza la facturile populatiei. Efectele se transmit in lant, afectand costurile de productie pentru firme, transportul, agricultura si industria alimentara. „Aproximativ 10% din pretul oricarui produs de la raft provine din costul energiei. Daca nu reducem acest factor, riscam o noua spirala inflationista”, avertizeaza ministrul. Economistii confirma: scumpirea curentului se resimte in cresterea generala a preturilor, diminuand puterea de cumparare si accentuand decalajul fata de restul Europei.
In timp ce alte state din regiune si-au redus dependenta energetica prin investitii rapide in regenerabile, Romania a ramas in urma. Proiectele de eolian offshore, centrale fotovoltaice si modernizari ale retelelor electrice avanseaza lent, iar birocratia continua sa intarzie investitiile. „Avem potential urias, dar lipsa de coerenta”, spun analistii din domeniu. In lipsa unei strategii clare, Romania risca sa ramana cu un consum ridicat, productie insuficienta si cu preturi record.