Romania scapa de retrogradare, dar ramane in corzi. Fitch reconfirma ratingul suveran, cu perspectiva negativa
romaniarating suveranrating fitchrating bbb-inflatiecrestere economicadatorie publica
Romania a reusit sa evite o retrogradare a ratingului suveran, insa avertismentele raman serioase. Agentia internationala de evaluare financiara Fitch a anuntat mentinerea calificativului BBB- pentru datoria pe termen lung si F3 pentru cea pe termen scurt, nivel minim pentru categoria „investment grade”.
Cu toate acestea, perspectiva asociata ramane negativa, ceea ce reflecta o vulnerabilitate ridicata a economiei romanesti in fata dezechilibrelor fiscale si a cresterii accelerate a datoriei publice. Ministerul Finantelor considera decizia un semn de incredere in masurile de consolidare anuntate, dar expertii atrag atentia ca perioada urmatoare va fi una dificila.
Potrivit Fitch, mentinerea ratingului este sprijinita de statutul de membru al Uniunii Europene, de perspectivele de finantare prin fonduri comunitare si de indicatorii de guvernanta mai buni decat in alte state cu acelasi calificativ. In acelasi timp, evolutia PIB-ului pe cap de locuitor este considerata un argument pozitiv. Cu toate acestea, agentia subliniaza ca deficitele bugetare si de cont curent, polarizarea politica si cresterea accelerata a datoriei reprezinta „pietre de moara” care cantaresc greu in balanta. Astfel, daca guvernul nu isi va respecta angajamentele privind consolidarea fiscala, o retrogradare nu este exclusa.
Estimarile arata ca economia Romaniei va ramane pe o traiectorie modesta de crestere in urmatorii ani. Fitch prognozeaza un avans de doar 0,7% pentru 2025, similar celui din 2024, urmat de o accelerare timida spre 1,2% in 2026 si 2027. Ritmul redus este pus pe seama eforturilor de ajustare fiscala, care includ majorarea TVA si inghetarea salariilor si pensiilor din sectorul public. Desi aceste masuri sunt menite sa stabilizeze bugetul, ele vor limita puterea de cumparare si vor reduce cererea interna, generand un compromis dureros intre stabilitatea macroeconomica si cresterea economica.
Datoria publica ar putea ajunge la 70% pana in 2029
In ceea ce priveste
datoria publica, trendul ascendent este evident. Daca in 2024 nivelul datoriei a ajuns la 55% din PIB, prognozele indica o crestere la 63,4% pana in 2027, cu posibilitatea de a atinge pragul de 70% pana in 2029. Consolidarea fiscala va tempera doar partial aceasta tendinta, intrucat nivelul ridicat al deficitului si cresterea economica slaba limiteaza capacitatea statului de a controla datoria. O astfel de evolutie pune presiune pe costurile de finantare, mai ales intr-un context global marcat de dobanzi ridicate si de volatilitate pe pietele financiare.
Inflatia ramane o alta vulnerabilitate majora. In ciuda eforturilor BNR, preturile continua sa evolueze peste tinta de 2,5% ±1 punct procentual, iar media prognozata pentru perioada 2024–2026 este de 6,5%, dublu fata de nivelul optim. Cresterea TVA va amplifica presiunile inflationiste, afectand mai ales categoriile cu venituri reduse. O inflatie persistent ridicata complica sarcina politicii monetare, fortand banca centrala sa mentina dobanzi mari si limitand astfel accesul la creditare, ceea ce adanceste stagnarea economica.
Dezechilibrele externe completeaza tabloul vulnerabilitatilor. Deficitul de cont curent s-a majorat la 8,4% din PIB in 2024, un nivel printre cele mai ridicate din Uniunea Europeana. Fitch estimeaza o reducere graduala sub 7% pana in 2026, dar nu prin cresterea exporturilor, ci prin temperarea importurilor ca efect al scaderii veniturilor disponibile. Aceasta dependenta de finantare externa lasa Romania expusa la socuri de pe pietele internationale, in special intr-un context politic intern fragil si cu incertitudini generate de factorul electoral.
Totusi, exista si elemente de stabilitate. Romania a reusit in iulie 2025 sa atraga cinci miliarde de euro de pe piata internationala de obligatiuni, iar randamentele au inceput sa scada dupa maximele atinse in primavara. Sectorul bancar ramane rezilient, cu o rata a creditelor neperformante de doar 2,5% si o capitalizare peste media regionala. Depozitele interne sustin stabilitatea finantarii, iar accesul la fonduri europene ofera un tampon impotriva unor eventuale crize de lichiditate. Cu toate acestea, expertii subliniaza ca echilibrul ramane fragil, iar o eventuala deteriorare a disciplinei fiscale ar putea rasturna balanta.
Citeste si: "Este o nenorocire!". Romania pierde miliarde din PNRR si risca un dezastru economic
Sursa foto: freepik.com