Romania se scufunda in datorii. Un miliard pe zi, in fiecare zi

Romania se scufunda in datorii. Un miliard pe zi, in fiecare zi romaniadatorie externa romaniadatorie publica

Datoria publica a Romaniei continua sa creasca intr-un ritm care ingrijoreaza economistii, nivelul total trecand de 1.070 de miliarde de lei in luna iulie a acestui an. Cresterea fata de luna precedenta a depasit 30 de miliarde. Practic, statul s-a imprumutat in acel interval cu aproximativ un miliard de lei pe zi. Este una dintre cele mai rapide acumulari de datorie pe care le-a inregistrat Romania in ultimii ani si un semn ca presiunea pe buget a devenit greu de gestionat.


Ca pondere in PIB, datoria a urcat la 58,9%. In iunie era la 57,3%. Indicatoul este important pentru ca, odata ce trece de 60%, creste riscul unor masuri suplimentare cerute de partenerii externi. In multe state europene, depasirea acestui prag vine cu obligatia unor ajustari rapide. Romania se apropie acum accelerat de acest nivel. Cresterea dobanzilor la nivel global, reducerea veniturilor bugetare si deficitul ridicat accentueaza vulnerabilitatea statului roman din acest punct de vedere.

Cifrele ne arata insa si o schimbare a structurii datoriei. Datoria pe termen mediu si lung a ajuns la peste 1.000 de miliarde de lei insa datoria pe termen scurt a urcat si ea. Cea mai mare parte a datoriei este formata din titluri de stat, aproape 884 de miliarde. Imprumuturile directe insumeaza peste 166 de miliarde. Romania se imprumuta masiv atat in lei, cat si in valuta. Datoria in euro este de aproximativ 465 de miliarde, iar cea in dolari depaseste echivalentul a 112 miliarde de lei.

Administratia centrala nu mai poate functiona fara imprumuturi masive 

Administratia publica centrala este responsabila pentru cea mai mare parte a imprumuturilor. In iulie, datoria centrala a crescut la 1.046 miliarde de lei. Administratia locala are datorii mai reduse, dar si acolo apar cresteri. Datele arata ca presiunea nu vine doar de la nivel central, ci si de la nivel local. Cheltuielile curente, investitiile amanate si costurile administrative imping multe autoritati in directia imprumuturilor.

Diferenta dintre datoria interna si cea externa este semnificativa. Datoria interna este de aproximativ 523 miliarde de lei, iar cea externa a ajuns la 547 miliarde de lei. Astfel, Romania depinde acum tot mai mult de finantarea din exterior. Aceasta tendinta accentueaza riscurile, pentru ca volatilitatea pietelor internationale influenteaza automat costurile statului roman. Pe masura ce dobanzile globale cresc, si Romania plateste mai mult pentru fiecare imprumut.

Cresterea datoriei la nivel global ne arata un fenomen mai amplu. Datele FMI indica o datorie globala de peste 111 trilioane de dolari in 2025. Statele Unite si China detin impreuna mai mult de jumatate din suma totala. SUA au o datorie de peste 38 de trilioane de dolari, adica 125% din PIB. China are o datorie de aproape 19 trilioane. Japonia depaseste 9 trilioane, iar procentual este la peste 230% din PIB. Economiile mari functioneaza cu niveluri ale datoriei mult peste cele considerate normale in trecut. Diferenta este ca aceste economii au acces la finantari mult mai avantajoase decat Romania.

In Europa, Franta, Regatul Unit si Italia au datorii de peste 3 trilioane de dolari fiecare. Si aceste tari se confrunta cu presiuni similare, dar baza lor economica permite absorbtia unor socuri mai mari. Comparativ, Romania ramane expusa. Cresterea dobanzilor se simte direct in costurile bugetului. Aproape 40 de miliarde de lei sunt platite anual doar pentru dobanzi. Aceasta suma concureaza deja cu bugetele unor ministere intregi.

In viziunea celor mai multi economisti, ritmul actual nu poate continua fara ajustari. Deficitul bugetar ridicat si cresterea dobanzilor limiteaza capacitatea statului de a investi. In acelasi timp, cheltuielile sociale si cele salariale ating niveluri record. Daca veniturile fiscale nu cresc, statul este obligat sa se imprumute. Asa s-a ajuns la o crestere de un miliard de lei pe zi in iulie. 

In aceste conditii, anul 2026 se anunta a fi critic. Romania trebuie sa aduca deficitul spre 6%. Pentru asta, trebuie sa reduca cheltuielile sau sa creasca veniturile. Orice intarziere amplifica presiunea asupra datoriei publice. Iar daca datoria trece de 60% din PIB, costurile de finantare pot deveni si mai mari. 

         Citeste si: Bolojan: Romania nu ramane fara carburant, chiar daca aplicam sanctiunile americane asupra Lukoil

Sursa foto: freepik.com